Poate ţi s-a întâmplat să îţi amorţească degetele de la mâini sau de la picioare. Dacă se întâmplă rar, nu băgăm de seamă şi trecem cu vederea, dar dacă se întâmplă destul de des, este nevoie de o atenţie mai sporită. Iată de ce amorţesc degetele de la mâini şi când ar fi cazul de o vizită la medic.

Poate ţi s-a întâmplat să îţi amorţească degetele de la mâini sau de la picioare. Dacă se întâmplă rar, nu băgăm de seamă şi trecem cu vederea, dar dacă se întâmplă destul de des, este nevoie de o atenţie mai sporită. Iată de ce amorţesc degetele de la mâini şi când ar fi cazul de o vizită la medic.

De ce amorţesc degetele de la mâini - cauze

Amorţeala mâinilor, care se simte ca nişte furnicături sau pierderea sensibilităţii cutanate pe termen limitat, este o reacţie ce poate apărea din mai multe motive. Unul din motive este fluxul scăzut al sângelui în anumite zone sau lezarea nervilor. Amorţeala mai poate apărea şi în urma unor traumatisme sau din cauza unor inflamaţii sau infecţii. Amorţeala mâinilor nu indică boli foarte grave, dar se întâmplă ca aceste simple furnicături să anunţe accidente vasculare cerebrale sau tumori.

Parestezia, adică amorţeala mâinilor, poate anunţa boli sau tulburări ce îngreunează fluxul de sânge sau lezează nervii. De altfel, cele mai multe femei trec prin aceste stări în perioadele de menstruaţie sau când au deficit de calciu. Oricum ar fi, parestezia este un semn că ar trebui să mergi la medic, mai ales dacă ţi se întâmplă des.

De ce amorţesc degetele de la mâini – lipsa de calciu, magneziu sau vitamine

Amorţirea degetelor de la mâini poate apărea atunci când dormi pe mâni, desenezi, foloseşti intensiv mâna, fie că scrii pe hârtie sau la calculator. De obicei, amorţeala dispare după câteva minute sau chiar mai repede dacă faci un mic masaj şi întinzi mâinile.

O cauză a amorţelii poate fi sindromul de tunel carpian, care produce ameţeli, furnicături şi mici dureri la nivelul degetelor şi palmei. Apar cel mai adesea la mâna care se foloseşte cel mai des. De obicei, simptomele sunt supărătoare în timpul nopţii, dar pot fi înlăturate în urma unei intervenţii chirurgicale, care deblochează nervul median presat.

Cel mai probabil, mai ales dacă te ştii o persoană sănătoasă, ai deficit de vitamine B12, B6, B1, B3 sau PP (niacină) sau vitamina E. aceste vitamine, precum şi magneziul sunt importante pentru funcţionarea optimă a nervilor periferici. Lipsa de vitamine provoacă amorţeli la membrele superioare şi inferioare.

Alte cauze ale amorţelii mâinilor pot fi probleme ortopedice, precum fracturi, osteoporoză sau poate un aparat cu ghips prea strâns. Persoanele care nu beau apă şi consumă alcool pot avea probleme cu furnicăturile la degetele mâinilor.

De ce amorţesc degetele de la mâini – boala lui Raynaud sau atac ischemic tranzitoriu

Persoanele stresate, care nu reuşesc să se odihnească cât trebuie, care trăiesc într-un mediu în care informaţiile circulă prea mult şi prea repede, este posibil să se confrunte cu amorţeala degetelor de la mâini din cauza atacurilor de panică. Acestea sunt însoţite de furnicături în degete şi pot fi cauzate de un amestec de oboseală, lipsă de magneziu şi vitamine. De altfel, furnicăturile pot fi însoţite şi de tremurături.

Amorţeala degetelor de la mâini poate ascunde, totuşi, boli mai grave, precum atacul ischemic tranzitoriu sau boala lui Raynaud. În aceste cazuri, amorţeala este provocată de reducerea sau chiar blocarea fluxului sanguin către o parte din creier, din cauza unui cheag de sânge. Simptomele sunt trecătoare, căci fluxul se restabileşte după câteva minute. Nu la fel se întâmplă şi în cazul unui atac cerebral vascular, care poate provoca paralizie.

În cazul bolii lui Raynaud, vârfurile degetelor de la mâini amorţesc şi devin albastre, lucru ce se agravează la frig şi la stres. Această boală apare din cauza unui spasm trecător ce blochează fluxul sângelui către degete. Este o boală ce apare mai des la femei decât la bărbaţi.

Anumite boli sistemice pot fi însoţite de parestezii. Iată ce boli mai poate ascunde simpla amorţeală a degetelor: leziuni vasculare sau hemopatii, inflamaţii cronice, hipertiroidism, tumori benigne care apasă pe nervi, afecţiuni renale sau hepatice.