Reacţie reflexă obişnuită, care curăţă gâtul de mucus sau de substanţe iritante, tusea nu este o boală, ci un simptom care acţionează ca un semnal pe care corpul îl transmite pentru a indica o problemă.

Durata pe care se întinde tusea este foarte importantă pentru a identifica motivele pentru care a apărut. Tusea acută durează mai puţin de 3 săptămâni, cea subacută între 3 şi 8 săptămâni, iar cea cronică, peste 8 săptămâni. Fiecare tip de tuse are o cauză diferită şi unele trec de la sine într-o perioadă scurtă,  iar altele necesită consult medical şi tratament pe termen mai scurt sau mai lung. Dacă, odată cu tusea, apar simptome precum ameţeala, respiraţia îngreunată, febra, scăderea în greutate sau dacă persoana tuşeşte cu sânge, vizita la medic este imperativă. Cea mai frecventă cauză a tusei este răceala provocată de virusuri respiratorii, dar, în funcţie de stilul de viaţă şi de serviciul pe care îl are persoana, tusea poate avea cauze multiple.

Dacă ţine puţin, tusea nu reprezintă un motiv de îngrijorare

Cu cât acest simptom deranjant dispare mai repede, cu atât gravitatea afecţiunii semnalate este mai mică. Tusea care ţine câteva zile sau cel mult 2-3 săptămâni poate fi provocată de „infecţii respiratorii virale (răceală, stare gripală), infecţii bacteriene (de exemplu, pneumonie, bronşită acută, sinuzită, amigdalită), rinită alergică sau astm alergic (de exemplu, sezonier, la polenuri cu durată scurtă de răspândire) sau de corpi străini inhalaţi în plămân, caz în care tusea este de obicei spastică, puternică“, spune dr. Andreea Vlădău, medic specialist pneumologie-bronhoscopie la Centrul medical Provita din Bucureşti.

Dacă tusea se prelungeşte, ar putea semnala afecţiuni grave

Dacă tusea se întinde pe o durată mai lungă, de până la 2-3 luni, poate indica atât afecţiuni mai uşoare, precum rinita alergică sau bronşita, cât şi boli grave, care necesită tratamente pe termen lung, precum tuberculoza sau fibroza interstiţială. Tusea care nu mai trece poate fi un semn de „bronşită cronică simplă sau obstructivă, care asociază lipsa de aer, mai ales la fumători (tusea tabagică) sau la cei expuşi la noxe respiratorii (vopseluri, substanţe chimice, încălzire cu soba pe lemn sau cărbune etc.); tuberculoză, mai ales dacă se asociază cu scădere în greutate şi lipsa poftei de mâncare; astm alergic sau rinită alergică (la alergeni permanenţi precum praful sau la ierburi şi polenuri cu perioadă mai largă de răspândire); aspergiloză pulmonară; astm nealergic, rinită cronică nealergică; polipoză nazală alergică sau nealergică, sinuzită cronică, tumori pulmonare, bronşice sau în sfera ORL, corpi străini inhalaţi mai demult, care fie se infectează local, fie mimează o tumoră sau un astm bronşic; sarcoidoză; fibroză interstiţială; bronşiectazii; inflamaţie uneori cu ulceraţii traheale ca urmare a unui reflux gastroesofagian persistent“, subliniază dr. Vlădău.

Citeşte mai multe despre tuse:

Tuşeşti? Când e cazul să mergi la medic!

Tuse uscată şi sufocare? Poate fi o fibroză pulmonară!