Sentiment de presiune, balonare şi durere în abdomen... Aceste simptome pe care majoritatea femeilor le experimentează şi, deseori, le neglijează pot fi un semnal de alarmă pentru cancerul ovarian. Boala - care îşi poate anunţa prezenţa prin dureri abdominale – progresează, de obicei, fără alte semne şi se manifestă târziu, în stadii avansate. Simptomele care nu sunt foarte specifice pot păcăli uşor pacientele care aleg să se adreseze altor specialităţi, cum ar fi gastroenterologia, încercând să îşi dea seama ce este în neregulă.

„Pacientele se plâng de obicei de distensie şi durere la nivelul abdomenului, probleme urinare şi modificări ale obiceiurilor intestinale, dar îşi pierd timpul vizitând doctorii din alte discipline medicale, în loc să consulte un ginecolog”, este de părere Profesorul de ginecologie, obstetrică şi oncologie ginecologică, Dr. Mete Güngör, de la Spitalul ACIBADEM Maslak. “Cea mai puternică armă în lupta împotriva cancerului ovarian - cel mai fatal, dacă putem spune aşa, dintre cancerele ginecologice - este examinarea ginecologică regulată”, crede Profesorul Güngör care îndeamnă femeile să nu amâne consultaţiile periodice. 
 
La fel de important este şi ca femeile cu risc genetic de a dezvolta această boală să şi-l cunoască. Aproximativ 10-15 % dintre cazurile de cancer ovarian sunt ereditare. Adică pacientele au avut în familie rude care au suferit de această boală sau de cancer mamar. O analiză a mutaţiilor genetice BRCA 1 şi BRCA 2 le poate spune femeilor cu cazuri în familie dacă au moştenit riscul. În cazul prezenţei mutaţiilor, riscul de cancer ovarian poate creşte până la 20-40 la sută. Prin urmare, analiza mutaţiilor în genele BRCA 1 şi BRCA2 este luată în considerare pentru femeile cu cancer de sân şi ovarian la doi sau mai mulţi membri ai familiei. Este o măsură de precauţie pentru salvarea vieţii, consideră Profesorul Güngör.
 
“Dacă putem pune 10-15% dintre cazuri pe seama eredităţii, pentru restul de 85-90% cauza exactă nu este cunoscută. Se ştie însă că riscul de cancer ovarian este mai crescut la femeile care nu au născut niciodată, care au avut prima menstruaţie la vârstă mică, care au avut o menopauză instalată târziu, cele care au avut infertilitate sau au fost în tratament pentru infertilitate, cele care au utilizat pudra de talc în zona genitală”, explică expertul ACIBADEM. 
 
Cancerul ovarian este mai puţin frecvent la pacientele cu antecedente de utilizare prelungită a pilulelor contraceptive, sarcini multiple şi ligatură sau rezecţie a trompelor. Multe studii raportează că incidenţa bolii scade cu 30% la femeile care utilizează pastile contraceptive până la un an şi cu 70% la femeile care utilizează pastile anticoncepţionale mai mult de 5 ani. 
 
Deşi majoritatea cancerelor de ovare sunt depistate târziu tocmai pentru că simptomele pot confuza, există câteva dintre semnalele organismului pe care ar fi bine să nu le ignorăm. Prof. Dr. Mete Güngör ne enumeră simptomele care trebuie să ne pună în gardă. “Sentimentul de presiune şi distensie în abdomen, balonarea sau durerea în zona inghinală, indigestia pe termen lung, gaze sau greaţă, modificări ale obiceiurilor intestinale, cum ar fi constipaţia, modificări ale obiceiurilor vezicii urinare, cum ar fi urinarea frecventă, pierderea poftei de mâncare sau senzaţia rapidă de plenitudine, sângerări vaginale, pierdere inexplicabilă în greutate”. 
 
Depistarea cancerului ovarian în stadiu incipient este extrem de importantă. Profesorul turc are date care explică exact cât de importantă. 
 
“Rata de succes a tratamentului este de aproximativ 90-100% atunci când canceryl este limitat la ovare, iar rata de supravieţuire pe cinci ani scade până la 40-50% în stadiul avansat. Intervenţia chirurgicală este tratamentul cel mai eficient al cancerului ovarian. Şi chimioterapia este o opţiune - înainte sau după operaţie, în funcţie de evoluţia bolii. Dacă boala este diagnosticată în stadiu avansat, chirurgia va fi folosită întâi, apoi pacientele sunt supuse chimioterapiei postoperatoriu pentru a distruge celulele tumorale la nivel microscopic. Chirurgia robotică sau laparoscopică este utilizată pentru paciente dacă afecţiunea este diagnosticată în stadiu incipient”. 
 
Deoarece boala poate recidiva, pacientele sunt consultate regulat de medicii lor timp 5 ani după operaţie.