Durerile de cap, inflamaţiile de la nivelul pielii, tusea fără motiv şi chiar modificări celulare care pot duce la cancer sunt efecte ale poluanţilor din aer şi din alimente care pătrund în organism şi ne afectează încet, dar sigur, organismul.

Pericolul este pretutindeni

Preţul pe care îl plătim zilnic pentru confortul pe care îl presupune traiul modern este pentru mulţi dintre noi, propria sănătate. Afecţiuni precum cancerul, astmul şi chiar pubertatea precoce pot fi declanşate de poluanţii din atmosferă şi de cei care contaminează alimentele.

Ne lasă fără oxigen

Efectul pe care toţi îl simţim atunci când respăirăm aer poluat este lipsa oxigenului care ar trebui să întreţină arderile celulare normale. Senzaţia de “aer irespirabil” şi “insuficient” este dată de faptul că primul „instinct” al organismului este acela de a se apăra de produşii toxici din aer. De aceea, produce mai mult mucus, urmat de contractarea muşchilor care înconjoară căile respiratorii. Prin urmare, ne este din ce în ce mai greu să respirăm şi să luăm din aer preţiosul oxigen.

Deteriorează memoria

Monoxidul de carbon care provine din gazele de eşapament şi din fumul de ţigară intoxică organismul şi afectează creierul favorizând instalarea unor boli degenerative precum Alzheimer şi Parkinson. Mai mult, fumătorii au performanţe intelectuale mai slabe decât nefumătorii şi decât cei care locuiesc în zone cu aer nepoluat. Atenţia şi memoria fumătorilor, dar şi nivelul lor de inteligenţă este mai scăzut fiindcă, în mod constant creierul lor primeşte mai puţin oxigen decât ar fi normal şi, implicit, celulele lor neuronale funcţionează mai slab. Acelaşi efect îl produce şi plumbul, prezent şi el în aerul pe care îl respirăm. Potrivit studiilor, persoanele care se expun la plumb au un IQ mai mic, o dezvoltare deficitară şi probleme de memorare.

Creşte tensiunea

Te-ai gândut că este suficient să respiri aer poluat pentru ca tensiunea să-ţi crească? Aceasta este concluzia unor studii realizate de cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio. Potrivit acestora poluanţii din aer pătrund foarte rapid în sânge iar nivelul tensiunii continuă să crească şi la câteva zile de la ultima expunere la poluanţii din aer. Mai mult, din cauza pulberilor fine în suspensie, cantitatea sângelui care circulă prin arterele coronare descreşte iar inima pompează sânge mai greu. Astfel, riscul de aritmii creşte.

Duce la cancer şi infertilitate

Poluarea nu vine doar din aerul pe care îl consumăm. Şi în alimente există poluanţi, în general, substanţe precum pesticidele şi îngrăşemintele. Folosite în agricultură pentru a trata plantele împotriva bolilor şi dăunătorilor, pesticidele pot rămâne pe suprafaţa legumelor şi fructelor. Ele pot fi îndepărtate prin curăţarea cojii sau, dacă nu, prin spălarea sub jet de apă, timp de câteva minute. Un alt poluant alimentar este dioxina care, ingerată pe termen lung, poate favoriza apariţia cancerului şi poate da disfuncţii sexuale. Principalele alimente care pot conţine cantităţi importante de dioxină sunt laptele, carnea, peştele şi ouăle.

Maturizează precoce

Inflamaţiile de la nivelul pielii care pot apărea pe fond alergic, la contactul cu aerul poluat, încărcat de particulele toxice, sau cele care survin din cauza blocării porilor, precum acneea, au de multe ori la origine poluarea. La aceste probleme se adaugă şi pubertatea precoce pe care o determină substanţele prezente în caserolele de plastic şi cele din jucăriile şi biberoanele bebeluşilor, precum bisfenol A, o substanţă incriminată pentru faptul că favorizează producţia hormonului feminin estrogen, fapt care duce la maturizarea prematură a fetelor, crescându-le şi riscul de cancer.