Atât în Orient, cât şi în Occident, oamenii meditau cu cel puţin 2500 de ani în urmă. Cu toate acestea, practica meditaţiei a rămas mult timp în sfera relgioasă sau spirituală. Anul 1960 a adus o prima schimbare prin practica meditaţiei transcedentale, atrăgând mulţi adepţi, printre care şi membrii formaţiei Beatles.

O schimbare radicală s-a produs atunci când, în 1980, biologul şi adeptul yoga John Kabat-Zinn a elaborat un protocol de meditaţie pe care l-a numit “mindfulness” (fr. pleine conscience = conştientizare deplină). Acest protocol presupunea opt şedinţe desfăşurate pe parcursul a opt săptămâni, necesare însuşirii progresive a tehnicilor de meditaţie.
“Această abordare a permis adaptarea la obiceiurile occidentale şi, totodată, a permis pătrunderea meditaţiei în mediul studiilor ştiiţifice, demers soldat cu rezultate favorabile. Odată demonstrate ştiinţific beneficiile meditaţiei, această a fost introdusă în sistemul medical, spitalicesc şi al îngrijirii sănătăţii la scară largă. Odată obţinută “garanţia medicală”, a fost facilitată extinderea meditaţiei şi în domenii că cel educaţional şi cel organizaţional”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Fericirea este o stare a creierului

Prin studiul persoanelor care afirmă că sunt fericite, s-a ajuns la concluzia că starea de fericire este produsă fizic în cortexul prefrontal stâng al creierului şi este legată de neurotransmiţătorii dopamina, oxitocina, endorfine, oxid nitric şi serotonina.
1. Dopamina mediază transferul emoţiilor pozitive între cortexul prefrontal stâng şi centrii emoţionali din nucleus accumbens. Dopamina este în strânsă legătură cu sentimentul de fericire care apare la realizarea unui obiectiv, la reuşită.
2. Oxitocina este produsă de hipotalamus, este secretată de glanda pituitară şi este în legătură cu fericirea care apare atunci când suntem îndrăgostiţi sau când ne alintăm copilul, animăluţul etc.
3. Endorfinele (morfina naturală) sunt stimulate de oxitocina şi au legătură cu lipsa durerilor fizice şi euforia simţită în urmă exerciţiilor fizice sau când suntem entuziasmaţi de o persoană, de o idee sau de o situaţie.
4. Oxidul nitric este produs prin intermediul valvei situate în faringele nazal, motiv pentru care meditaţia şi respiraţia nazale sunt foarte importante. Oxidul nitric are un efect de calmare ce determina la nivel celular o reacţie în lanţ, prin intermediul căreia vasele de sânge se relaxează şi se dilată.
5. Serotonina este stimulată tot de oxitocină şi este responsabilă de creşterea stării de spirit, creşterea încrederii, determinării şi a unei mai mari doze de autoacceptare.

Plăcerea senzorială şi plăcerea imaginară

Psihologul Laura Maria Cojocaru afirmă că există 2 aspecte ale stării de fericire, implicit ale stării de plăcere, şi anume: (1) plăcerea senzorială, adică plăcerea produsă de experienţă propriu-zisă şi (2) plăcerea anticipativă sau imaginară, care este legată de anticiparea unui eveniment viitor care este producător de plăcere sau pur şi simplu imaginarea unui moment de plăcere, de exemplu: o relaxare pe plajă, o baie în mare, o îmbrăţişare, o plimbare pe cărări de munte, etc.
“Neurotransmiţătorii mai sus amintiţi se declanşează la fel în ambele situaţii. În momentele din viaţă în care zicem că suntem stresaţi, de fapt se activează o altă parte a hipotalamusului, cea care se ocupă cu autoapărarea. Glandele suprarenale eliberează adrenalina (sau epinefrina) care declanşează reacţia de tipul “luptă sau fugi”. Sistemul nervos simpatic este cel responsabil pentru generarea răspunsului. Oxitocina diminuează secreţia de citocine, inhibă indirect secreţia de ACTH (hormonul adrenocorticotrop) şi inhibă amigdala de la care provine teama, neliniştea, grijile care declansează reacţia de tipul “luptă sau fugi”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Efectul reacţiilor de tipul “luptă sau fugi” este scăderea sistemului imunitar

Totodată, specialistul afirmă că stările de fericire, mulţumire, împăcare, iertare, acceptare, plăcere, bucurie, relaxare, întăresc sistemul imunitar.
“Ce facem pentru a ne întări sitemul imunitar, pentru a ne aduce în fiinţă şi viaţă noastră starea de sănătate şi fericire? Simplu! Acţionăm pe cele 2 căi care produc plăcerea: activităţi concrete şi activităţi anticipativ/imaginative. Din activităţiile concrete fac parte: socializarea cu persoane pozitive şi de la care ai ceva de învăţat, timp petrecut în natură, mişcare fizică, activităţi recreative (film, teatru, citit, hobby-uri, excursii, concedii, etc.), o alimentaţie echilibrată, timp de odihnă echilibrat, relaţii sănătoase, viaţă intimă împlinită, restructurarea modului de gândire şi raportare la evenimentele vieţii. Din activităţiile anticipative/imaginative fac parte: tehnici de meditaţie, accesarea unor tranşe de hipnoză şi autohipnoză, tehnici de relaxare, tehnici de respiraţie. Acest tip de activităţii au ca rol activarea frecvenţei alfa a creierului când undele creierului încetinesc, ajungând la un ritm ce poate fi văzut pe EEG că un model ca o freză cu dinţii regulaţi, cu frecvenţa de 8-12 Hz. În starea alfa se activează sistemul nervos parasimpatic, se reduce secreţia de cortizol, se reduc pulsul cardiac, rata respiraţiei şi rata metabolică, se intensifică fluxul de sânge către creier, creşte activitatea din creierul prefrontal stâng (activ la persoanele fericite), este întărit sistemul imunitar”, susţine psihologul Laura Maria Cojocaru preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
În concluzie, afirmă specialistul, activarea stării alfa reduce durerea, anxietatea, depresia, favorizează funcţia cognitivă, memoria, concentrarea, organizarea, reduce tensiunea sanguină, ajută la menţinerea longevităţii şi tinereţii, diminuează dependenţele (înlocuind substanţele din exterior - care produc de moment o stare de bine - cu substanţele fizice, declanşate natural), contribuie la o greutate adecvată şi îmbunătăţeşte calitatea vieţii.