Ceaiuri care uşurează respiraţia

Menta descongestionează căile nazale

Specialiştii precizează că izma (menta piperata) conţine cele mai eficiente principii active şi proprietăţi curative dintre plantele aliate aparatului respirator. Ca plantă aromatică, menta acţionează în două moduri diferite între ele, în funcţie de concentraţia preparatului folosit. În doză slabă, infuzia este analgezică, calmantă şi antispastică. În doză concentrată, menta este un tonic al sistemului nervos şi un stimulent digestiv. Substanţele active importante precum mentolul, un valoros ulei eteric, compuşii antibiotici şi substanţele minerale au o puternică acţiune antiseptică şi calmantă. În virozele respiratorii se consumă câte două-trei căni de infuzie pe zi, timp de două săptămâni. În acest interval, pentru a evita constipaţia, în dieta cotidiană trebuie să predomine fructele şi legumele. Infuzia de mentă este eficientă şi în cazurile de astm sau de bronşită, pentru că redau capacitatea de respiraţie.

Eucaliptul, un bun antiseptic

Esenţa de eucalipt este foarte bogată în principii active. Acţiunea sa antivirală se manifestă benefic în infecţii respiratorii: răceală, gripă, sinuzită, pneumonie şi în bronşită. Uleiul de eucalipt, cunoscut sub numele de mentă de Sidney (datorită acţiunii sale calmante asupra căilor digestive, asemănătoare mentei), este eficient şi în stările de oboseală, în scăderea puterii de concentrare sau în dureri de cap, simptome care însoţesc gripa şi virozele respiratorii. La o cană de ceai din fructe de pădure se adaugă 3-4 picături de ulei de eucalipt. Infuzia, preparată dintr-o linguriţă de frunze la o cană cu apă clocotită, descongestionează căile respiratorii şi fluidifică secreţiile. Se consumă două-trei căni de ceai pe zi.

Tămâia, un bun expectorant

Răşina de tămâie are un efect benefic asupra mucoaselor şi este un bun expectorant. Fiind antimicrobiană, tămâia este eficientă în tratamentul tusei, astmului, tuberculozei şi insuficienţei respiratorii deoarece favorizează eliminarea mucusului şi eliberează căile respiratorii. Se foloseşte sub formă de ceai şi de inhalaţii. Pentru prepararea infuziei, puneţi două linguriţe de răşină de tămâie într-o cană cu apă fiartă. Se infuzează 15 minute, apoi se bea cu înghiţituri mici, în timpul zilei. Un alt remediu preparat din tămâie este uleiul de tămâie. Acesta se foloseşte doar sub formă de inhalaţii pentru problemele respiratorii. Se aplică opt picături de ulei pe o pânză şi se miroase periodic.

Busuiocul combate tusea

Răceala şi gripa, însoţite de tuse se tratează cu succes cu ajutorul busuiocului. De asemenea, la trecerea de la un anotimp la altul, când foarte mulţi dintre noi sunt lipsiţi de energie vitală, sufletească şi intelectuală, preparatele din busuioc: infuzia, decoctul, siropul, tinctura sau uleiul volatil sunt foarte eficiente în bolile de sezon de la gripe, bronşite până la crizele de astm. Prin conţinutul bogat în vitamine (A şi C în special), în minerale precum calciul şi fierul, busuiocul are proprietăţi revigorante, antimicrobiene, antispastice şi carminative. Un lucru mai puţin ştiut, terapia cu busuioc combate stresul şi agitaţia, specifice şi bolilor de iarnă.

Cimbrul dezinfectează căile respiratorii

Bolnavii care suferă de bronşită, de astm sau de tuse seacă se vor simţi mult mai bine dacă vor bea câte două ceşti de infuzie pe zi. După două-trei zile de tratament, crizele de tuse se răresc, iar căile respiratorii se dezinfectează cu ajutorul uleiului volatil, prezent în compoziţia plantei. Copiii care răcesc uşor trebuie să bea câte 3 linguriţe de infuzie, îndulcită cu miere, la un interval de două ore. De asemenea, siropul de cimbru este foarte eficient în accesele de tuse. Bolnavul respiră mai uşor şi crizele de tuse se răresc. Doza zilnică pentru adulţi este de şase linguriţe de sirop, diluate în ceai de tei sau de coada şoricelului, consumate după mesele principale. Pentru copiii cu vârste cuprinse între 8 şi 14 ani sunt suficiente trei linguriţe, una după fiecare masă.

Cătina, un adjuvant în viroze

Cătina conţine de două ori mai multă vitamina C decât măceşele, dar şi vitaminele A, complexul B, E, K şi P. Ceaiul de cătină este un minunat tonifiant general, fiind recomandat în combaterea tusei şi revigorarea organismului în perioada convalescenţelor de orice natură. Vitamina C pe care o conţine, completează doza atât de necesară persoanelor anemice şi a celor care depun eforturi fizice şi intelectuale. Pentru calmarea tusei se consumă câte două căni de ceai pe zi preparat din fructe uscate infuzate timp de 10 minute într-o cană cu apă fierbinte.

Scorţişoara, tonică şi reconfortantă

Indienii o venerau ca pe un leac universal, pentru că acţionează ca un veritabil energizant. Infuzia este recomandată în sezonul virozelor, fiind un tonic general care influenţează pozitiv întregul organism. Pentru calmarea tusei, ceaiul (preparat dintr-o jumătate de linguriţă de pudră care se infuzează într-o cană cu apă fierbinte timp de 10 minute) se îndulceşte cu miere. Se consumă două - trei căni de ceai pe zi.

Florile de salcâm liniştesc tusea

Florile de salcâm sunt un antitusiv eficient. Dintre substanţele active importante, doi compuşi specifici, robinina şi acaclina, împreună cu uleiul volatil calmează crizele puternice de tuse convulsivă. Se beau zilnic câte două-trei căni de infuzie călduţă, preparată din flori de salcâm îndulcită cu miere polifloră sau cu miere de salcâm, aceasta din urmă având şi efecte emoliente.