Infecţiile respiratorii sunt un set de afecţiuni cu mare prevalenţă la copii, care apar pe fondul sistemului imunitar imatur şi care pot fi localizate la nivelul diferitelor segmente ale aparatului respirator: mucoasă nazală şi sau/faringiană (rinită, faringită, rinofaringită), mucoasa laringelui (laringita), mucoasa traheei şi/sau bronşiilor (traheobronşiolită, bronşiolită), plămâni (pneumonie).

Copiii au o predispoziţie mare pentru infecţii respiratorii, acestea fiind considerate printre bolile copilăriei din cauza prevalenţei ridicate, cât şi a gradului mare de recurenţă.

Statisticile arată că peste 25% dintre copiii cu vârsta până la un an şi 18% dintre copiii între 1-4 ani, din ţările dezvoltate, suferă din cauza infecţiilor respiratorii recurente. În plus, într-un an, copiii pot face între 5 şi 8 episoade infecţioase, în timp ce la copiii aflaţi în colectivitate numărul acestora creşte.

Infecţiile respiratorii au câteva vârfuri majore de manifestare:

• între vârsta de 6 şi 12 luni, atunci când se epuizează resursele imunitare pe care copilulul le primeşte la naştere, de la mamă, prin transferul imunoglobulinelor;

• la intrarea copilului în colectivitate, odată cu începutul şcolii sau al grădiniţei;

• în lunile de tranziţie, toamna şi primavara.

Cum recunoaştem o infecţie respiratorie?

Printre cele mai comune simptome care anunţă o infecţie respiratorie la copil sunt: congestia nazală (nas înfundat), strănutul frecvent, durerea în gât şi febra.

Dacă după câteva ore de la apariţia acestor simptome copilul începe să devină agitat, încep să apară fluide la nivelul nasului, tusea, lipsa poftei de mâncare, probleme digestive, dificultate în respiraţie, dureri de cap, dureri de urechi - copilul a contactat o infecţie de tract respirator.

Care sunt cauzele apariţiei infecţiilor respiratorii?

Cele mai multe infecţii respiratorii sunt de natură virală şi bacteriană şi sunt extrem de contagioase. Acestea se transmit direct, pe cale aeriană, sau indirect, prin obiecte contaminate cu particule de salivă infectată (jucării, clanţă uşă, alimente, haine etc).
Răcesc copiii “dacă umblă dezbrăcaţi”?

"Copii ar trebui să fie îmbrăcaţi adecvat temperaturii ambientale, nici prea gros şi nici prea subţire. Temperatura corpului lor trebuie să fie constantă, motiv pentru care echilibrul le asigură starea de bine şi nu hainele în plus sau în minus. Principala cauză a infecţiilor respiratorii sunt viruşii şi bacteriile", spune Dr. Valeria Herdea, medic primar medicină de familie, Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicină de Familie (AREPMF).
.
Tipuri de infecţii respiratorii


În funcţie de localizare şi durata de manifestare, se pot distinge între:

• infecţiile respiratorii pot fi acute superioare: rinita, amigdalita, sinuzita, otita medie, faringita şi laringita, gripa;

• infecţii respiratorii acute inferioare: bronşita, pneumonia, emfizemul pulmonar acut;

• infecţii respiratorii cronice: bronşita cronică, bronhopneumonia obstructivă cronică, astmul bronşic, bronşita obstructivă cronică, emfizemul pulmonar cronic

Când este indicat să vă adresaţi medicului?

Pediatrul este primul şi singurul ghid care ar trebui să ofere un diagnostic şi tratament pentru copil în cazul unei infecţii respiratorii.

Este recomandat să vă adresaţi medicului încă de la apariţia primelor simptome de boală. Acesta vă va recomanda soluţiile de tratament pentru copil.
Cum puteţi preveni apariţia infecţiilor respiratorii la copil?

O imunitate nespecifică (dobândită) solidă va putea contracara mai uşor un virus sau bacterie. Stimularea imunităţii nespecifice este un proces complex, care îmbină resursele proprii ale organismului cu aportul aportul extern de substanţe a căror carenţă iniţială a dus la modificarea imunităţii naturale a organismului.

Găsirea unor soluţii care să susţină sănătatea copilului:

• Consultul profilactic la medicul său curant (consult lunar până la vârsta de un an; o dată la trei luni între vârsta de 1 şi 3 ani; la 6 luni între 3 şi 7 ani; şi o dată pe an după 7 ani, dacă copilul nu are probleme speciale de sănătate);

• Anamneza, examinarea periodică, profilaxia corecta a îmbolnăvirilor în pragul schimbărilor de anotimpuri;

• Mişcarea în aer liber;

• Alimentaţia de bună calitate;

• Promovarea creşterii şi dezvoltării armonioase în familie şi în anturaj.

Cum alegem un produs de calitate pentru stimularea imunităţii copilului?

Criteriile de baza în alegerea unui astfel de produs sunt: recomandarea medicală survenită în urma unui consult minuţios, vârsta copilului, greutatea, starea generală de sănătate, frecvenţa şi severitatea bolilor acute sau ale bolilor cronice, recurenţa acestora, factorii de risc cu care se confruntă copilul etc.

Stimularea imunităţii are la bază scheme diferite, care respectă criteriile minime prezentate anterior. Asocierea produselor destinate stimularii imunităţii se recomandă a se face foarte atent, pentru a evita polipragmazia (situaţia în care unui pacient i se prescriu prea multe medicamente).

Produsele pentru stimularea imunităţii se pot utiliza în cure de minimum două luni, de doua ori pe an, în general primăvara şi toamna, cu repetarea în serii anuale, minimum trei ani.

Din multitudinea produselor naturale pe care le utilizam în practică, cu rezultate foarte bune în prevenţie, amintim extractele de echinacea, soc, uleiul de peşte, argintul coloidal (ca remediu cu acţiune dubla: prevenţie şi tratament). Însă de departe unul dintre cele mai îndrăgite ingrediente la care apelam este colostrul în combinaţie cu probioticele.