Odată cu venirea sezonului rece, apar primele cazuri de gripă, o infecţie respiratorie care afectează întregul organism. Cea mai eficientă metodă de protecţie este imunizarea cu vaccin antigripal.

Pe lângă simptome neplăcute cum ar fi durerile de cap, cele musculare şi de gât, febra, tusea şi oboseala accentuată, virusurile gripale pot da şi complicaţii, cea mai frecventă fiind penumonia. Sinuzita, bronşita şi otita medie sunt alte complicaţii care pot să apară în urma unui episod de gripă.

Se administrează anual

Vaccinarea antigripală oferă o protecţie de minimum 6 luni, însă tulpina virusului se reproduce în fiecare an. Din acest motiv, vaccinul trebuie repetat anual, întrucât tulpina care declanşează gripa într-un sezon va fi diferită de cea din anul precedent.

Vaccinul are în compoziţie tulpini virale inactive, care, odată ajuns în organism, determină sistemul imunitar să producă anticorpi, cu rol de protecţie împotriva unei eventuale infecţii. Întrucât tulpina virusului suferă modificări, când o persoană intră în contact cu o tulpină nouă, se poate îmbolnăvi de gripă, chiar dacă a fost vaccinată. Este recomandat ca imunizarea să se efectueze imediat după ce vaccinul este disponibil în farmacii sau la medicii de familie, deoarece îşi face efectul în 2 săptămâni de la administrare. Vaccinul antigripal nu oferă protecţie împotriva răcelilor sezoniere.

Efectele adverse sunt izolate

Deoarece tulpina virusului este inactivă, ea nu poate declanşa gripa după vaccinare, însă unele persoane pot avea anumite reacţii adverse de scurtă durată în locul injectării, cum ar fi durere, eritem sau prurit. Mai rar se declanşează febra, cefaleea, frisoanele sau vărsăturile, însă simptomele durează 1-2 zile. Vaccinul antigripal nu se administrează persoanelor care suferă de răceală sau de alte infecţii respiratorii şi celor care sunt alergice la substanţele componente ale vaccinului, în special la ouă.

Recomandată şi gravidelor

Deşi imunizarea este recomandată tuturor, sugarii, vârstnicii (peste 65 de ani), gravidele şi persoanele care suferă de afecţiuni cronice, cum ar fi astm sau boli de inimă, sunt cele mai predispuse la complicaţiile gripei. Vaccinul antigripal este recomandat şi femeilor însărcinate, deoarece ele sunt mai sensibile şi pot să se molipsească mai uşor. În acelaşi timp, dacă sunt vaccinate, vor fi imunizaţi şi copiii nenăscuţi pentru o perioadă de cel puţin 6 luni.

Bine de ştiut

Vaccinurile se păstrează la frigider, ferite de lumină şi nu se mai administrează după data de expirare de pe ambalaj.

Sfatul specialistului

Dr. Monica Doruc, medic specialist medicină de familie, Spitalul Sanador, Băneasa

Pentru că experţii nu pot estima niciodată cu precizie când va fi exact sezonul gripei, indicat ar fi ca vaccinul antigripal să se administreze începând cu lunile august-septembrie, pentru a oferi protecţie împotriva întregului sezon, chiar dacă acesta poate persista până în luna martie. Vaccinul antigripal se administrează de către medic, intramuscular sau subcutanat şi poate fi făcut concomitent cu alte vaccinuri, dar în locuri diferite. La pacienţii cu imunodeficienţe şi la copiii sub 6 ani la prima vaccinare, se recomandă vaccinarea de 2 ori la interval de 4 săptămâni.