Ce trebuie să ştii despre hipertensiunea pulmonară

„Spre deosebire de hipertensiunea arterială esenţială, care afectează vasele de sânge din tot corpul, hipertensiunea pulmonară are impact asupra circulaţiei pulmonare, cu efecte negative asupra inimii“, explică medicul pneumolog Aletta Kinga Vallasek. Mai exact, din cauza unor defecte congenitale, boli cardiovasculare sau pulmonare, tensiunea de la nivelul plămânilor creşte. Pentru că inima este suprasolicitată, există riscul dezvoltării insuficienţei cardiace.

Respiraţia greoaie, printre simptome

Există numeroşi factori care duc la instalarea hipertensiunii pulmonare. Bolile cardiace, cele pulmonare cronice – insuficienţa cardiacă, valvulopatii mitrale, bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) - şi sindromul de apnee în somn (întreruperea temporară a respiraţiei în timpul somnului) se numără printre cauzele bolii.

Afecţiunea mai este asociată şi cu „trombembolismele pulmonare mici repetate, bolile hematologice (ale sângelui), defectele congenitale sau administrarea unor medicamente (metamfetamine)“, completează medicul pneumolog Aletta Kinga Vallasek.

Rară şi greu de depistat

Specialiştii spun că hipertensiunea pulmonară afectează de 2 ori mai multe femei decât bărbaţi şi, în 95% din cazuri, boala este diagnosticată abia la 2 ani de la instalare, când se află deja în stadiu avansat. Motivul? „Simptomele acestei boli sunt nespecifice, fiind manifestări comune cu o multitudine de boli cardiace şi pulmonare.

Cel mai frecvent simptom este dispneea de effort (respiraţie dificilă). Mai mult de jumătate din pacienţi obosesc repede şi întâmpină dificultăţi de respiraţie la efort, dispneea agravându-se odată cu progresia bolii. Lipsa de aer este accentuată frecvent de aplecarea în faţă“, explică medicul pneumolog Aletta Kinga Vallasek.

În stadii incipiente, boala se mai manifestă şi prin: durere toracică, tuse seacă, ameţeală, leşin, lipsa poftei de mâncare. Tulburările de ritm cardiac şi dispneea de repaus din cauza lipsei de oxigen în ţesuturi apar, de regulă, în etapa avansată a hipertensiunii pulmonare.

În ce constă tratamentul

În funcţie de când se depistează boala, medicul pneumolog poate recomanda un tratament cu medicamente anticoagulante, pentru a preveni formarea cheagurilor în vasele pulmonare, şi cu vasodilatatoare pulmonare. În cazuri grave, singura soluţie pentru creşterea speranţei de viaţă este transplantul pulmonar. Fiind o boală cronică, ea nu se vindecă, ci doar poate fi stabilizată, iar simptomele ei ameliorate printr-un tratament stabilit de medic.

Pe lângă asta, pacienţii trebuie să mai ţină cont şi de o serie de măsuri: limitarea consumului de sare, să nu depună eforturi mari şi să se vacccineze antigripal, pentru prevenirea infecţiilor.

Sfatul specialistului

Dr. Aletta Kinga Vallasek, medic specialist pneumolog, Spitalul Polisano, Sibiu

Hipertensiunea pulmonară nu este o singură boală, ci o multitudine de condiţii patologice diferite, cu cauze şi opţiuni de tratament diferite. Managementul acestei probleme grave de sănătate presupune o colaborare între mai multe specialităţi medicale: cardiologie, pneumologie, chirurgie cardiovasculară/toracică şi radiologie.

Dacă se ridică suspiciunea de hipertensiune pulmonară, pacientul trebuie să efectueze o serie de investigaţii: teste de laborator, determinarea nivelului de oxigen din sângele arterial, imagistică toracică, spirometrie, ecocardiografie. În unele cazuri sunt necesare şi alte analize: scintigrafie de ventilaţie/perfuzie, cateterizarea inimii drepte şi testul vasodilatator.