Indiferent dacă ai un copil energic sau unul cu o personalitate puternică, există anumite probleme de comportament care apar la anumite vârste. Modul în care reacţionezi, ca părinte, influenţează repetarea acestora în viitor.

Atunci când copiii au probleme de comportament, acestea pot avea un impact negativ asupra tuturor celor din familie. Adesea, părinţii nu sunt siguri care este cea mai bună strategie, mai ales dacă un copil se comportă aşa frecvent şi nimic nu pare să funcţioneze. Gestionarea emoţiilor într-un mod sănătos necesită o varietate de abilităţi, precum controlarea impulsurilor, întârzierea satisfacţiei, comunicarea dorinţelor proprii.

 

Minte adesea

 

Există 3 motive principale pentru care copiii recurg la minsiuni: pentru a atrage atenţia, pentru a evita problemele şi pentru a se simţi mai bine cu ei înşişi. Detectarea cauzei acestui comportament te ajută să ştii cum să acţionezi. Când îţi surprinzi copilul că minte, explică-i care sunt consecinţele faptei lui. Vorbeşte-i despre importanţa onestităţii prin crearea unei reguli a casei voastre numită: „Spune mereu adevărul!‟. Laudă-l atunci când spune adevărul, mai ales dacă aceasta presupune să devoaleze o faptă rea.

 

Te sfidează

 

Sfidarea este un comportament dificil de abordat. Te ignoră atunci când îi spui să-şi ridice jucăriile sau refuză să se oprească din aruncat lucruri. Este normal ca ei să-ţi testeze limitele la un moment dat. Când este sfidător, oferă-i un avertisment. Spune: „Când îţi ridici jucăriile, atunci vei putea să te joci jocul tău preferat‟. Dacă el nu se conformează după avertisment, continuă cu o consecinţă. Consecvenţa te va ajuta să-ţi ajuţi copilul să învăţe să asculte de prima dată când îl avertizezi.

 

Prea mult timp la ecrane?

 

O altă problemă obişnuită de comportament a copiilor este rezistenţa la limitele de timp petrecut în faţa ecranelor. Ţipă când îi spui să oprească televizorul sau jocul de pe tabletă. Stabiliţi reguli clare în privinţa duratei jocurilor. Dacă devine dependent de electronice, scurtează mai mult timpul de joacă. Elimină acest mod de distracţie atunci când copilul încalcă regulile şi fii tu însuţi un model sănătos. Periodic, petreci timp împreună, fără ecrane.

 

Îi lipseşte respectul

 

Jignirea celorlalţi, vorbele urâte, aruncarea de obiecte în fraţi sau alţi copii la locul de joacă sunt doar câteva dintre problemele de comportament care arată lipsă de respect. Dacă nu este abordat în mod adecvat, se poate înrăutăţi în timp. În caz că intenţia copilului este aceea de a atrage atenţia, ignorarea este cel mai bun mod de a reacţiona. Vorbeşte-i cu calm şi fermitate că nu vei tolera un astfel de comportament şi că acesta va atrage o pedeapsă şi îndepărtarea copiilor cu care se joacă.

 

Se comportă impulsiv sau agresiv

 

Copiii mici tind să fie impulsivi fizic, deci nu este un fapt neobişnuit ca un copil până la vârsta de 4 ani să lovească. Agresivitatea ar trebui să scadă în timp, pe măsură ce copilul creşte şi dobândeşte abilităţi noi. Dă-i o consecinţă imediată pentru orice act de agresiune. Răspunsurile extreme, emoţionale tind să intensifice agresivitatea copilului. Dacă rămâi calm, va avea manifestările pe care le doreşti din partea lui. Îndepărtează-i un privilegiu sau foloseşte restituirea pentru a-l ajuta să-şi ceară scuze dacă a rănit pe cineva. Dacă agresivitatea nu se îmbunătăţeşte în timp, cere sfatul unui psihoterapeut.

 

Are crize de plâns frecvente

 

Despre tantrumuri, acele crize de plâns şi ţipete apărute din senin, se ştie că sunt o parte normală a copilăriei. Sunt semnul că un copil devine independent. Atunci când acţionează des prin tantrumuri, relaţia sa cu tine devine tensionată. Specialiştii le văd drept un comportament involuntar. Fără să vrea, copilul învaţă că o criză de furie îi aduce ceea ce-şi doreşte. Ignorarea poate fi una dintre cele mai bune modalităţi de a le face faţă. Învaţă-l aşa nu va obţine nimic. Arată-i modalităţi mai eficiente de a-şi exprima nevoile. Nu încerca să discuţi el atâta timp cât este supărat sau are o criză de plâns. Încurajează-l să practice negocierile atunci când este calm şi poate explica în mod clar ce-şi doreşte.

 

Info plus

„Inteligenţa emoţională în educaţia copiilor‟, de Maurice J. Elias, Steven E. Tobias, Brian S. Friedlander, Editura Curtea Veche

 

După ce învaţă să recunoască primele semne de furie, îi poţi da strategia numită „Păstrează-ţi calmul‟. Aceasta constă în respiraţii profunde şi numărarea oilor, ca mijloc de a face să scadă presiunea furiei. Trebuie practicată pentru a ne scoate din încurcătură. (...) Dacă vrem să-i ajutăm pe copiii noştri, este foarte important să exersăm aceste strategii atunci când nu sunt furioşi. (...) În cele din urmă, copilul va trebui să înveţe singur să fie calm atunci când pătrunde în arena vieţii.

 

INFO

Cere sprijinul psihoterapeutului când comportamentul problematic îl împiedică să-şi facă prieteni sau începe să aibă probleme cu colegii şi profesorii.