Ce sunt cariile de biberon şi cum pot fi prevenite

1 carii biberon jpg jpeg

Cariile de biberon afectează copiii cu vârsta medie de 3-4 ani şi sunt foarte frecvente. Deşi temporari, dinţii de lapte sunt importanţi, deoarece asigură faptul că cei permanenţi vor ieşi corect şi vor fi sănătoşi. Aşadar, cariile nu ţin cont de vârstă şi pot afecta inlcusiv primii dinţi ai copilului, cei de lapte.

Bebeluşii au nevoie de dinţi puternici şi sănătoşi pentru a mesteca mâncarea, pentru a vorbi şi pentru a avea un zâmbet frumos. Prin urmare, este esenţial să ai grijă de sănătatea orală a copilului tău, pentru a putea avea dinţi permanenţi sănătoşi. Trebuie să ştii că o carie de biberon evoluează mult mai rapid, astfel încât, un mic punct pe dinte se poate transforma rapid într-o carie profundă. Iar din acest punct nu mai este decât un pas până la pierderea dintelui.

Astăzi există atâta informaţie, încât e mai la îndemână să prevenim decât să tratăm. Hai, să descoperim împreună care sunt cauzele care duc la apariţia cariilor de biberon, care sunt simptomele, dar mai ales cum putem preveni şi trata neplăcuta carie de biberon.

Care sunt cauzele care duc la apariţia cariei de biberon?

Există multe cauze care pot provoca acest „sindrom al biberonului”, una dintre cele mai des întâlnite fiind expunerea frecventă şi prelungită a dinţilor copilului la băuturile care conţin zahăr. Caria poate apărea atunci când bebeluşul adoarme cu biberonul în guriţă, conţinând un lichid dulce (lapte, ceai, compot) sau când mama apelează la suzeza înmuiată în ceva dulce, pentru a calma un bebeluş foarte agitat şi a-l face să adoarmă mai uşor. Copilul adoarme, iar lichidul din biberon este răspândit în cavitatea bucală, transformându-l astfel într-un excelent mediu de cultură pentru microorganisme acidogene.

„Spre deosebire de adulţi, în cazul copiilor, stratul de smalţ care acoperă dintele este foarte subţire. Atunci când caria trece de smalţ, aceasta pătrunde în dentină (stratul de sub smalţ), după care, imediat ajunge la nerv, unde produce durere. Dacă observi un punct mic negru pe suprafaţa dintelui, acesta nu trebuie subestimat. De fapt e mai mult decât atât, poate fi o carie foarte profundă care încă nu a subminat smalţul şi se dezvoltă în profunzime. De regulă, caria de biberon afectează adesea incisivii superiori, dar poate apărea şi în zone mai puţin vizibile, ca de exemplu în spaţiile foarte strâmte dintre dinţi.”, explică dr. implantolog Lorelai Nassar.

Un alt factor foarte frecvent constă în trecerea bacteriilor (care cauzează cariile dentare) de la mamă (sau îngrijitor) la nou-născut prin salivă: părinţii introduc adesea lingura sau suzeta copilului în propria gură, pentru a o umezi sau curăţa, transferând astfel bacteriile către copil.

Cantitatea de fluor pe care o primeşte bebeluşul - un alt factor declanşator al cariei de biberon. Administrarea unei cantităţi inadecvate de fluor bebeluşului poate creşte riscul apariţiei cariei de biberon. Totuşi, această condiţie poate fi prevenită.

Care sunt simptomele cariei de biberon

„De cele mai multe ori, caria apare în partea superioară, în apropierea gingiei şi arată ca o pigmentaţie alb-gălbuie a smalţului. Ulterior, se extinde circular pe toate suprafeţele dintelui. În multe cazuri, caria evoluează asimptomatic, motiv pentru care părinţii amână vizita la medicul stomatolog sau se prezintă prea tarziu, atunci cand copilul deja acuză dureri şi o sensibilitate la consumul de lichide reci şi la dulciuri, iar în prezenţa mai multor carii, copilul chiar poate refuza alimentaţia.”, adaugă dr. Nassar.

Cum tratăm cariile bebeluşului?

Tratamentul poate fi preventiv – constând în educarea părinţilor - şi curativ – realizat de medicul stomatolog, iar etapele de tratament vor fi aplicate în funcţie de stadiul cariei:

Remineralizarea smalţului - În stadiul de debut al cariei, stomatologul poate aplica dintelui o cantitate mică de fluor, cu o concentraţie mică, pentru a remineraliza smalţul dintelui.

Obturaţia fizionomică - Atunci când caria de biberon a evoluat, simpla reminalizare a smalţului nu mai este suficientă, iar medicul va fi nevoit să efectueze obturaţia fizionomică de compozit, adică să cureţe şi să plombeze dintele.

Tratamentul de canal – La fel ca dinţii permanenţi, şi dinţii de lapte au rădăcini şi nervi. Când caria de biberon a ajuns într-un stadiu foarte avansat, este foarte posibil ca aceasta să compromită nervul şi rădăcina. Medicul va recurge imediat la obturaţie şi tratament de canal, pentru a stopa evoluţia cariei.

Extracţia, ultima soluţie - Atunci când dintele de lapte nu mai poate fi tratat şi salvat prin metodele menţionate  mai sus, extracţia rămâne singura soluţie. Deşi e vorba despre un dinte de lapte, trebuie să ştii că extracţia sau căderea prematură are consecinţe negative în dezvoltarea arcadelor, şi chiar în erupţia şi structura dinţilor permanenţi.

Cum să previi apariţia cariei de biberon?

„Pentru a reduce riscul de apariţie al cariei de biberon, părinţii trebuie să conştientizeze factorii favorizanţi ce declanşează şi amplifică acest tip de carie. De asemenea, este important de reţinut că evoluţia cariei de biberon este galopantă, iar dinţişorii bebeluşului pot fi compromişi foarte rapid. Coroana dintelui afectat aproape că dispare şi dintele capătă un aspect <retezat>.”, punctează dr. Lorelai Nassar, medic cu o vastă experienţă stomatologică.

În plus, dacă eşti părinte, ţine cont şi de următoarele recomandări:

•             Periajul trebuie efectuat imediat ce primul dinte de lapte erupe;

•             Gingiile trebuie curăţate chiar dacă ceilalţi dinţişori nu au erupt încă;

•             Redu pe cât posibil cantitatea de alimente dulci;

•             Foloseşte biberonul doar pentru a hrăni copilul;

•             Dezinfectează întotdeauna suzeta, înainte dea o introduce în guriţa bebeluşului;

•             Seara, nu îi oferi copilului biberonul pentru a adormi mai repede şi mai uşor;

•             Spală-i dinţii în fiecare seară, chiar înainte de culcare;

•             Prezintă-te cu bebeluşul la clinica de stomatologie, imediat ce primul dinţişor a erupt.