Despre bilă vorbim mai ales când avem probleme legate de funcţionarea ei. Dar nu trebuie să aşteptăm să avem o afecţiune biliară ca să ne intereseze, de pildă, ce factori îi dăunează, ce analize sunt necesare pentru evaluarea stării ei şi care sunt simptomele care arată că este în suferinţă.

Cunoscută popular şi ca fiere, bila este un lichid cu roluri importante în organism, participând la digestia alimentelor şi la detoxificare.

Lichid galben-verzui, bila este produsă de celulele ficatului, hepatocite. În proporţie de 95-97% este formată din apă, restul fiind reprezentat de pigmenţi biliari rezultaţi mai ales din distrugerea hemoglobinei (bilirubina şi biliberdina), săruri biliare, colesterol şi fosfolipide. Cantitatea de bilă produsă zilnic este de 500 – 1 litru.

Principalele roluri ale bilei sunt:

- emulsionarea grăsimilor din intestin şi absorbţia acestora;

- neutralizarea secreţiei acide a stomacului, prin care se menţine un pH adaptat la nivelul duodenului;

- evacuarea substanţelor toxice din corp. De pildă, contribuie la eliminarea excesului de colesterol şi de bilirubină.

Este depozitată în colecist

Hepatocitele „fabrică” permanent bilă; aceasta este depozitată în vezicula biliară (colecist). Aceasta este o structură sub formă de pară. Se află sub ficat, cu care comunică printr-un canal. Fiecare masă este un stimul fiziologic, care duce la contractarea colecistului, implicit la evacuarea bilei.

Citeşte şi: Factori care obosesc bila

Din vezică, bila ajunge în prima parte a intestinului subţire (duoden), participând la digestia grăsimilor din hrană. Mai exact, sărurile din bilă descompun grăsimile, după care enzimele digestive îşi exercită acţiunea. Cu toate că este o structură necesară, vezicula biliară nu este indispensabilă. În cazul în care este îndepărtată (de pildă, la cei cu colecistită), bila se scurge de la nivelul ficatului direct în intestinul subţire.

Ştiai că...
...bila are acţiune laxativă, prin stimularea motilităţii intestinale?

Analize care depistează problemele biliare

În analizele de rutină, este bine să fie incluse şi cele care ajută la depistarea afecţiunilor biliare.

Bilirubina

Se prezintă sub 2 forme (directă şi indirectă), ambele formând bilirubina totală. O creştere a bilirubinei directe este pusă, de pildă, pe seama icterului mecanic prin calculi.

Acizii biliari

Nivelurile anormale ale acestor acizi pot semnala disfuncţii hepatice sau biliare.

Ecografia abdominală

Oferă informaţii despre anomaliile de la nivelul vezicii biliare şi poate semnala prezenţa calculilor biliari. Tot prin ecografie se determină grosimea pereţilor vezicii, ceea ce ajută la stabilirea diagnosticului de colecistită.