Copiii şi tinerii ar putea resimţi impactul COVID-19 asupra sănătăţii mintale şi a bunăstării lor mulţi ani de acum încolo, a avertizat UNICEF într-un raport recent.

Potrivit raportului Starea copiilor lumii 2021. În mintea mea: promovarea, protejarea şi îngrijirea sănătăţii mintale a copiilor, cea mai completă analiză a UNICEF referitoare la sănătatea mintală a copiilor, a adolescenţilor şi a persoanelor responsabile de copii în secolul XXI, chiar şi înainte de COVID-19 copiii şi tinerii duceau povara afecţiunilor mintale fără sprijinul unor investiţii semnificative pentru combaterea acestora. 
 
Conform ultimelor estimări disponibile, la nivel mondial, peste unudin şapte adolescenţi cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani trăieşte cu o tulburare mintală diagnosticată. Aproape 46.000 de adolescenţi se sinucid anual, suicidul fiind între primele cinci cauze de decesla nivelul acestei grupe de vârstă. Totodată, se observă în continuare discrepanţe majore între nevoile legate de sănătatea mintală şi fondurile alocate sănătăţii mintale. Raportulsemnalează faptul că, la nivel mondial, cheltuielilor cu sănătatea mintală li se alocă un procent de aproximativ 2% din bugetele publice dedicate sănătăţii.
 
„Au fost 18 luni extrem de lungi pentru noi toţi – mai ales pentru copii. Din cauza carantinelor naţionale şi a restricţiilor de deplasare impuse de pandemie, copiii şi-au petrecut ani indelebili din viaţa lor departe de familie, prieteni, sălile de curs, joacă – elemente cheie ale copilăriei înseşi”,a afirmat Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Impactul este unul semnificativ, reprezentând doar vârful aisbergului. Chiar şi înaintea pandemiei, mult prea mulţi copii erau împovăraţi de greutatea unor probleme de sănătate mintală ignorate. Guvernele investesc prea puţin în abordarea acestor nevoi critice. Nu se acordă suficientă importanţă raportului dintre sănătatea mintală şi rezultatele obţinute pe parcursul vieţii”.
 

Sănătatea mintală a copiilor în timpul pandemiei de COVID-19

 
Într-adevăr, pandemia şi-a lăsat amprenta. Potrivit primelor rezultate ale unui sondaj internaţional realizat de UNICEF şi Gallup în rândul copiilor şi adulţilor din 21 de ţări – rezultate prezentate în avanpremieră în Starea copiilor lumii 2021 – în medie, unudin cincitineriîn vârstă de 15–24 de anichestionaţi în cadrul sondajului a afirmat că se simte deseori deprimat sauare un interes scăzut pentru orice fel de activitate. 
 
În pragul celui de-al treilea anal pandemiei de COVID-19, impactul asupra sănătăţii mintale şi a bunăstării copiilor şi tinerilor continuă să cântărească greu. Potrivit ultimelor date puse la dispoziţie de UNICEF, la nivel global, cel puţinunudin şapte copiia fost afectat în mod direct de măsurile de carantină, în timp ce peste 1,6 miliarde de copiiau suferit pierderi educaţionale. Întreruperea rutinei, a educaţiei, a activităţilor recreative, dar şi grijile legate de veniturile şi sănătatea familieiîi fac pe mulţi tinerisă încerce sentimente de teamă, furie şi îngrijorare pentruviitorul lor. De exemplu, în cadrul unui sondaj online realizat în China la începutul anului 2020, citat în Starea copiilor lumii, aproximativ o treime dintre respondenţi au declarat că sunt cuprinşi de teamă sau de anxietate. 
 

Costul pentru societate

 
Afecţiunile mintale diagnosticate, inclusiv ADHD, anxietatea, autismul, tulburarea bipolară, tulburările de comportament, depresia, tulburările alimentare, dizabilităţile intelectuale şi schizofrenia, pot afecta serios sănătateacopiilor şi a tinerilor, educaţia acestora, rezultatele pe care le obţin în viaţă şi capacitatea de a-şi câştiga existenţa. 
 
Chiar dacă impactul asupra vieţii copiilor este incalculabil, o nouă analiză realizată de London School of Economics, inclusă în raport, indică faptul că pierderile suferite la nivelul contribuţiei economice din cauza tulburărilor mintale care duc la dizabilitate sau la deces în rândul tinerilor sunt estimate la aproximativ 390 de miliarde de dolari anual. 
 

Factori de protecţie

 
Raportul notează faptul că, încă din primele zile de viaţă, o combinaţie de factori genetici, experienţe şi factori de mediu, inclusiv îngrijirea părintească, şcolarizarea, calitatea relaţiilor, expunerea la violenţă sau abuz, discriminarea, sărăcia, crizele umanitare şi crizele sanitare precum COVID-19, modelează şi afectează sănătatea mintală a copiilor pe tot parcursul vieţii. 
 
Deşi factorii de protecţie, precum îngrijirea oferită de persoane iubitoare, un mediu şcolar sigur şi relaţii pozitive cu egalii, pot contribui la reducerea riscului apariţiei tulburărilor mintale, raportul avertizează asupra faptului că o serie de bariere importante, inclusiv stigmatizarea şi lipsa finanţării, împiedică prea mulţi copii să se bucure de o bună sănătate mintală sau să acceseze sprijinul de care au nevoie. 
 
Starea copiilor lumii 2021 îndeamnă guvernele şi partenerii din sectorul public şi cel privat să se implice, să comunice şi să acţioneze pentru a promova sănătatea mintală a tuturor copiilor, adolescenţilor şi persoanelor care au în grijă copii, pentru a-i proteja pe cei care au nevoie de ajutor şi pentru a oferi îngrijire persoanelor celor mai vulnerabile, inclusiv prin: 
 
• Investiţii urgente în sănătatea mintală a copilului şi a adolescentului, realizate intersectorial, nu doar în domeniul sănătăţii, abordând prevenirea, promovarea şi îngrijirea într-un mod integrat la nivelul întregii societăţi. 
 
• Integrarea şi extinderea intervenţiilor bazate pe dovezi în sectorul sănătăţii, al educaţiei şi al protecţiei sociale– inclusiv a programelor de educaţie parentală care promovează modele adecvate de îngrijire a copiluluice răspund nevoilor acestuia şi care sprijină sănătatea mintală a părintelui şi a persoanei responsabile de copil; sprijinirea sănătăţii mintale de către şcoli prin servicii de calitate şi relaţii pozitive.
 
• Comunicarea în legătură cu afecţiunile mintale, prin abordarea stigmatizării, prin promovarea unei mai bune înţelegeri a sănătăţii mintaleşi prin tratarea cu seriozitate a experienţelor copiilor şi tinerilor.
 
„Sănătatea mintală este o componentă a sănătăţii fizice – nu ne mai putem permite să o percepem altfel”, a afirmat Fore. „Observăm de prea mult timp că în ţările bogate şi cele sărace deopotrivă există prea puţină înţelegere şi prea puţine investiţii într-o componentă critică pentru maximizarea potenţialului fiecărui copil. Acest lucru trebuie să se schimbe”.