Ce e de făcut când copilul are roşu în gât

1 shutterstock 220814149 jpg jpeg

Prima manifestare a bolilor copilăriei şi a celor respiratorii este roşul în gât însoţit de greutatea de a înghiţi, de a mânca. Febra care-i urmează mobilizează pe mulţi părinţi să se adreseze unui pediatru pentru a-şi trata corect copilul.

În timpul controlului medical, gâtul este primul pe care-l examinează pediatrul. Înroşirea acestuia poate indica boli respiratorii: faringită, rinofaringită, amigdalită, herpangină. De asemenea, dacă nu apar alte simptome, poate fi vorba de o afecţiune contagioasă precum scarlatina, varicela, rujeola, oreionul. În funcţie de evoluţie, se poate stabili cu exactitate un diagnostic şi se recomandă un tratament potrivit.

Când nu e nevoie de antibiotic

Dacă în spatele unui simptom ca roşul în gât se ascunde o faringită acută, nu va fi nevoie să i se prescrie copilului un tratament cu antibiotic, pentru că de vină pentru declanşarea afecţiunii este un virus. Atunci când simptomul apare ca urmare a infectării cu Streptococ beta-hemolitic de grup A, care cauzează amigdalită şi faringită există riscul de a apărea complicaţii, fiind nevoie de antibiotic. Depistarea acestei bacterii sau a altora se face cu ajutorul unui examen exsudat faringian, care permite şi stabilirea tipului de antibiotic necesar pentru a preveni agravarea stării de sănătate a copilului.

Hidratarea, prima măsură

Cum pofta de mâncare scade şi copilul întâmpină dificultăţi la înghiţire, din cauza durerii, a usturimii, a inflamării gâtului, a măririi nodulilor limfatici, este important să fie bine hidratat. Băuturile calde sunt cea mai bună alegere, mai ales în cazul herpanginei, când roşul în gât este însoţit de formarea în zona omuşorului şi a amigdalelor a unor vezicule dureroase, care ulcerează. Se poate ajunge în situaţia ca micuţul bolnav să refuze chiar şi lichidele, iar deshidratarea este deosebit de periculoasă, cu atât mai mult cu cât copilul este de vârstă mică. Dacă refuză şi lichidele, este nevoie să-i fie administrate intravenos, pentru a nu se ajunge la complicaţii: afectarea sistemul nevos central, convulsii.

Ce tratament se impune

Durerile, febra şi inflamarea gâtului sunt combătute cu ajutorul antiinflamatoarelor. Este posibil ca pediatrul să indice alternarea la 4 ore a 2 tipuri de antiinflamator, ibuprofen şi acetaminofen (paracetamol), până la reducerea febrei, şi continuarea cu unul singur dintre ele încă 2-3 zile. O altă schemă de tratament constă în administrarea unui singur antitermic la 8 ore, iar dacă febra de peste 38.5° C revine mai devreme de 6 ore se introduce un alt doilea antitermic, la 4 ore alternativ. Pentru alinarea durerii în gât se recomandă un spray bucofaringian cu efect antiinflamator, iar copiilor mai mari, li se pot recomanda pastile de supt.   

Dr. Irina Costache, medic specialist pediatru policlinica Regina Maria Lujerului, Bucureşti (pediatricblog.info) 

Diagnosticul de „roşu în gât” este unul de simptom şi mai puţin de boală în sine, evoluţia ulterioară devoalând ce afecţiune însoţeşte hiperemia faringiană. De multe ori, diagnosticul nu se poate pune în prima zi de boală, cum este cazul în roseola infantum, când stabilirea exactă a etiologiei poate veni după 3-5 zile de febră care însoţesc roşul în gât şi se termină cu apariţia unei erupţii de tip pete mici şi roşii (macule), care pălesc singure în câteva zile.