Efectele crizei COVID şi ale tulburărilor de stres post-pandemic au dus la o escaladare a simptomelor de depresie şi anxietate la români, cu precădere în rândul populaţiei tinere.

Potrivit datelor obţinute în urma apelurilor înregistrate în helpline-ul depreHUB, în 2021 tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 28 de ani au avut cea mai mare nevoie de suport psiho-emoţional (44,4% dintre apelanţi) pentru că se simţeau deprimaţi (33,3%), anxioşi (27,8%) sau panicaţi (11,1 %), se confruntau cu dependenţe (5,6%) sau ideaţie suicidară (5,6%). De la începutul anului, numai Serviciul de urgenţă 112 a redirecţionat în helpline 158 de persoane cu gânduri suicidare, în urma parteneriatului dintre STS şi depreHUB.

Cei mai vulnerabili în faţa anxietăţii şi atacurilor de panică au fost însă adolescenţii cu vârste cuprinse între 13 şi 18 ani. Peste 60% dintre adolescenţii care au apelat teenline-ul depreHUB în 2021, au avut nevoie de suport psiho-emoţional pentru anxietate şi atacuri de panică generate de stresul post-pandemic.

“Online-ul, izolarea socială, pierderea contactului cu realitatea şcolară fac din tinerii noştri cea mai vulnerabilă populaţie. Tinerii a căror educaţie este întreruptă au şanse aproape de două ori mai mari să sufere de anxietate sau depresie faţă de cei care nu au avut astfel de perturbări. Instalarea stresului post-trauamtic, anxietatea şi depresia au dus deja la creşterea numărului de adolescenţi în dezechilibru emoţional, ceea ce face ca numărul de psihologi şi psihiatri să fie insuficient. Este evident că traversăm o adevărată criză emoţională în rândul tinerilor şi că sunt necesare campanii şi măsuri naţionale de prevenţie şi intervenţie în sănătate mintală.”, afirmă psiholog Yolanda Creţescu, preşedintele Asociaţiei Happy Minds.