Pentru că ne întâlnim foarte des cu preparate rapide, hamburgeri, shaorma, cartofi prăjiţi cu friptură şi alte mâncăruri rapide pe placul românilor, ar fi bine să fim informaţi în legătură cu câte calorii consumăm de fiecare dată când cumpărăm astfel de produse. În plus, trebuie să fim conştienţi de riscurile la care ne supunem dacă mâncarea de tip fast-food devine mâncarea noastră de bază.

Secolul vitezei a adus cu sine o întreagă gamă de activităţi în viteză, de posibilitatea călătoriilor în viteză, de rezolvarea problemelor şi plata datoriilor în viteză şi, bineînţeles, mâncarea în viteză (fast-food). Toate acestea au şi beneficii, dar atrag după sine şi efecte negative, printre care sedentarism şi risc de obezitate crescut, dacă ne referim strict la mâncarea de tipul fast-food.

Pentru că ne întâlnim foarte des cu preparate rapide, hamburgeri, shaorma, cartofi prăjiţi cu friptură şi alte mâncăruri rapide pe placul românilor, ar fi bine să fim informaţi în legătură cu câte calorii consumăm de fiecare dată când cumpărăm astfel de produse. În plus, trebuie să fim conştienţi de riscurile la care ne supunem dacă mâncarea de tip fast-food devine mâncarea noastră de bază.

Câte calorii are un hamburger – cât de periculos este consumul de fast-food?

Consumul de carne în cantităţi mari nu este neapărat cel mai sănătos, iar persoanele care consumă carne în exces se expun unui risc mai mare de a dezvolta boli, deoarece consumul de carne prezintă un potenţial ridicat de putrefacţie. De altfel, este indicat ca persoanele vârstnice să consume mai des carne decât persoanele tinere sau de vârstă medie.

Cea mai mare problemă în dieta occidentalilor când vine vorba de carne este contaminarea ei cu antibiotice şi hormoni steroizi. Aproape 40% din totalul antibioticelor produse în Statele Unite ale Americii sunt administrate vitelor şi celorlalte animale din crescătorii , şi ele trec în organismul consumatorilor atunci când se consumă hamburgeri, shaorma sau alte produse pe bază de carne. Mai mult, carnea injectată cu hormoni şi antibiotice dă anumite efecte secundare la om, în special la copii: obezitate, acnee, infecţii respiratorii, pubertate precoce şi anomalii de comportament.

În ceea ce priveşte caloriile conţinute în astfel de preparate, de cele mai multe ori shaorma depăşeşte cu mult caloriile unui hamburger normal, gen cheeseburger. Dacă însă la hamburger se mai adaugă şi cartofi prăjiţi, suc şi desert, atunci caloriile sar cu mult peste doza necesară zilnică unui adult.

Câte calorii are un hamburger – hamburger vs. shaorma

Un cheeseburger are în jur de 200 de grame, iar numărul de calorii se ridică la aproximativ 576, aproape 300 de calorii la suta de grame. Iar dacă se adaugă la acest hamburger o porţie de cartofi prăjiţi de 100 de grame se mai adaugă 350 de calorii la această masă. Plus o băutură răcoritoare de 250 de ml se fac încă 150 de calorii. Deci, un prânz normal cu cheeseburger, cartofi prăjiţi şi un suc adună în jur de 1076 de calorii. Lucrurile se schimbă cu puţin la un hamburger normal, acesta are 239 de calorii, dar cel dublu, care are aproximativ 250 de grame, are 600 de calorii. Totalul unui prânz cu hamburger este aproximativ la fel cu cel de mai sus.

Cum stau lucrurile când vine vorba de shaorma? Este ea mai sănătoasă şi cu mai puţine calorii? Având în vedere că cea mai multă carne, chiar şi cea de pui, din comerţ vine din crescătorii, unde animalelor li se injectează hormoni, pesticide şi antibiotice, nu se poate spune că există o diferenţă între carnea din shaorma şi cea din hamburger.

O shaorma mare “cu de toate”are aproximativ 1.110 calorii, din care lipia mare are 80 kcal, carnea prăjită de vită sau pui, 150 de grame are 296 kcal, cartofii prăjiţi la 100 de grame au 300 kcal, 60 de grame de castraveţi muraţi au 20 kcal, 70 de grame de ketchup au 67 kcal, 80 de grame de sos de maioneză şi usturoi au 312 kcal, 60 de grame de varză, 20 kcal, 40 de grame, 15 kcal. Iar o shaorma medie poate fi puţin sub 1.000 de calorii.

Câte calorii are un hamburger – hamburger vs. pizza, fripturi, mici şi cârnaţi

Pentru cei care preferă pizza în loc de prânz cu hamburger sau shaorma, o pizza medie are aproximativ 900 de calorii, iar 100 de grame de pizza în funcţie de ce fel de pizza este are între 200 şi 300 de calorii.

Altfel stau lucrurile când vorbim despre friptura prăjită cu garnitură de cartofi prăjiţi şi alte sosuri. Friptura de pui cu piele gătită are 290 de calorii, cartofii prăjiţi au 300-350 de calorii, iar sosul cumpărat pentru cartofi sau friptură are între 100 şi 200 de calorii. Deci un astfel de prânz are între 750 şi 850 de calorii. Dacă preferi carnea de porc mai grasă, aceasta are 340 de calorii, iar carnea de porc muşchi file fript are 147 de calorii. Ceafa de vită are în jur de 180 de calorii, iar costiţa de vită are 263 de calorii în timp ce pula de vită are 249 de calorii. O astfel de masă, la care se poate adăuga salată fără sos, la suta de grame are 20 de calorii, ajunge la maximum 700 de calorii.

Un alt fel de mâncare de tip fast-food preferată de români sunt vestiţii mici, care au la suta de grame în jur de 200 de calorii, un mic având cam 80 de grame. Iar cârnaţii de porc prăjiţi conţin în jur de 321 de calorii la 100 de grame. Dacă se adaugă cartofii prăjiţi şi pâinea se ajunge lejer şi la o astfel de masă la 1.000 de calorii.