Perioada adolescenţei este o încercare pentru fiecare părinte. Tot ce i se întâmplă acum copilului îi influenţează personalitatea şi contribuie la formarea lui ulterioară. Însă libertatea lui de a trăi diverse experienţe depinde şi de tine.

Ai încredere în adolescentul tău

Deja observi la copilul tău, în acelaşi timp, atitudinile copilăreşti combinate cu preocupări mature. Şi tocmai acest început fragil de maturizare te face să ai îndoieli legate de deciziile pe care le-ar lua adolescentul tău dacă i-ai oferi prea multă libertate.

Totuşi, cei “şapte ani de acasă” nu sunt un mit, iar reacţiile adolescentului în faţa “provocărilor” depind foarte mult de felul în care ţi-ai educat copilul.

Ca atare, dacă ţi-ai învăţat adolescentul care este diferenţa dintre bine şi rău, dacă l-ai educat astfel încât să ştie să-şi aleagă prietenii şi să nu facă excese de niciun fel, libertatea pe care i-o vei acorda este obligatorie pentru ca el să câştige experienţe de viaţă valoroase.

Libertatea trebuie acordată treptat

Psihologii sunt de părere că trebuie să acorzi libertate adolescentului în mod treptat. Totuşi, nu înţelege acordarea libertăţii în mod greşit.

Un adolescent liber nu este un adolescent abandonat, iar încrederea în copil nu exclude controlul discret. Toţi adolescenţii sunt tentaţi să încalce limitele impuse. Dar când limitele sunt prea largi şi acesta le încalcă, poţi fi perceput de către copil drept un părinte lipsit de fermitate.

Psihologii atrag atenţia şi că, pentru unii adolescenţi, libertatea totală pe care le-o acordă părinţiii este percepută drept dezinteres şi echivalează pentru copii cu lipsa iubirii.


Mai poţi citi şi:

- Câtă libertate îi acorzi adolescentului?

- Aşa îi vorbeşti adolescentului de contracepţie

- Aşa te descurci cu un adolescent teribilist


Interdicţiile impuse îl pot izola

Libertatea copilului de a frecventa un grup de prieteni îl ajută să-şi dezvolte abilităţile de a comunica şi contribuie la formarea stimei de sine. Dacă îi refuzi în mod repetat întâlnirile cu prietenii rişti să-l izolezi social şi să-l transformi într-o persoană care nu are abilitatea de a relaţiona cu ceilalţi.

Consecinţele pot fi importante asupra dezvoltării copilului, iar psihologii te avertizează că adolescenţii izolaţi devin uşor deprimaţi şi le este mai greu să se afirme, în ciuda aptitudinilor cu care sunt înzestraţi.

Sexualitatea nu trebuie să fie tabu

Dragostea, primele tatonări sexuale şi tristeţea primei despărţiri sunt inerente adolescenţei. De aceea, nu trebuie să laşi sexul să devină un subiect tabu şi nici să te alarmezi când copilul este îndrăgostit. Este o etapă firească a dezvoltării lui şi tot ce trebuie să faci este să te asiguri că ştie care sunt metodele de protecţie împotriva infecţiilor sexuale.

Nu-i interzice explorarea sexualităţii şi nici întâlnirile romantice, dar ai grijă să nu vorbeşti cu copilul despre sex doar din punct de vedere fizic. Adu în discuţie şi aspectele emoţionale ale actului sexual şi explică-i faptul că acest lucru este ceva special, care se întâmplă între doi parteneri care se iubesc şi care sunt pregătiţi pentru asta.

Fără această libertate de a înţele sexualitatea, copilul poate crede că sexul este ceva greşit şi ar putea avea probleme în viaţa de cuplu.