Poţi trăi ani buni cu boala cronică de rinichi fără simptome. La descoperirea afecţiunii, adesea, rinichii îşi pierd funcţia de filtrare a sângelui şi pe cea de eliminare a reziduurilor din organism. Când rinichii nu-şi mai îndeplinesc rolul sau când funcţia lor este sub 10%, apare insuficienţa renală. În această situaţie, activitatea rinichilor este efectuată cu un aparat de dializă.

În jur de 10-11% din români suferă de boala cronică de rinichi. Este o afecţiune care evoluează adesea în tăcere, ceea ce întârzie diagnosticarea. Boala se caracterizează prin reducerea continuă, pe o durată de cel puţin 3 luni, a capacităţii rinichilor de a-şi îndeplini funcţiile. Odată instalată, boala cronică de rinichi evoluează, având ca urmare pierderea treptată şi definitivă a funcţiei renale. Rareori, în primele stadii, boala cronică de rinichi este însoţită de scăderea cantităţii de urină eliminată, prin oboseală nejustificată, dureri de cap şi edeme. Analizele de sânge şi sumarul de urină ajută la depistarea din timp a acestei afecţiuni.

Boala cronică de rinichi este însoţită atât de acumularea de deşeuri metabolice, cât şi de anemie, probleme osoase (dureri, fracturi) şi hipertensiune. De asemenea, boala cronică de rinichi agravează ateroscleroza, cu risc de apariţie a infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral.

Diabetul şi hipertensiunea, inamicii rinichilor

Peste 3 sferturi din cazurile de boală cronică de rinichi sunt cauzate de diabet şi hipertensiune. De altfel, între hipertensiune şi afectarea rinichilor există un cerc vicios. Valorile mari ale tensiunii arteriale duc la îmbolnăvirea rinichilor, iar boala cronică de rinichi în sine cauzează hipertensiune. Alţi factori de risc sunt: vârsta peste 50 de ani, afecţiunile renale şi cele cardiovasculare, moştenirea genetică (rude de gradul I cu boală cronică de rinichi).

Nu se vindecă, dar poate fi încetinită

Boala cronică de rinichi are 5 stadii. Dacă este depistată în stadiile 1 sau 2, medicamentele ajută la încetinirea deteriorării rinichilor. În schimb, atunci când este depistată în ultimele stadii, se tratează doar prin dializă sau transplant renal.

Info

2 din 3 pacienţi sunt diagnosticaţi cu boală cronică de rinichi în momentul în care ajung la sub 15% din funcţia renală.

Poate fi acută sau cronică

Insuficienţa renală acută apare când funcţia renală încetează brusc, în decurs de câteva ore până la câteva zile. Poate fi o pierdere parţială sau totală şi este cauzată de o boală, un accident, o rănire gravă, diverşi agenţi chimici sau de o intervenţie chirurgicală complexă. În acest caz, până la vindecarea rinichilor, se recurge la dializă temporară.

Insuficienţa renală cronică este stadiul avansat al bolii cronice de rinichi. Se dezvoltă în timp, printre cauzele frecvente numărându-se neglijarea diabetului sau a hipertensiunii arteriale. Cauze mai puţin frecvente sunt pielonefrita, chisturile renale şi bolile autoimune. În această formă, scopul tratamentului este ţinerea sub control a bolii, pentru prevenirea complicaţiilor. Opţiunile de tratament sunt dializa şi transplantul renal.

Cum o recunoşti

În primii ani, insuficienţa renală cronică este adesea lipsită de simptome. Pe măsură ce boala evoluează, apar: oboseală accentuată, urină modificată, dureri la urinare, volum mai mic de urină, umflarea picioarelor, pierderea poftei de mâncare, greaţă, vărsături şi dureri de cap.

La persoanele cu risc (hiprtensiune, diabet), este esenţială efectuarea periodică a analizeler de sânge şi de urină. Acestea pot fi completate, după caz, cu ecografie, tomografie computerizată, RMN şi biopsie renală.

Sfatul specialistului

Dr. Corina Roşu

medic primar nefrolog

Există numeroşi factori care agresează rinichiul şi conduc la modificarea funcţiei acestuia, factori care, neîndepărtaţi la timp, pot determina distrucţia renală completă.Există şi o multitudine de boli proprii ale rinichiului care, în evoluţie pot conduce la distrugerea acestuia, fie că este vorba de boli moştenite (boala polichistică renală s.a.) sau dobândite (nefrite, litiaze). Insuficienţa renală poate fi uşor diagnosticată prin semne clinice şi de laborator, deci medicul de familie va orienta spre specialist pacienţii pentru stabilirea conduitei terapeutice. Insuficienţa renală acută reprezintă o urgenţă medicală, fiind nevoie de internare şi tratament intensiv. Necesită urmărirea atentă, regim de viaţă şi alimentar, precum şi medicamente pe care specialistul nefrolog le prescrie în funcţie de caz. În situaţia în care rinichii sunt complet distruşi, se poate interveni cu aşa-numitele tehnici de supleere renală (hemodializă, dializă peritoneală şi transplant renal), care asigură supravieţuirea pacientului când rinichii acestuia nu mai funcţionează.