Afecţiune silenţioasă şi greu de diagnosticat, cancerul pulmonar este o problemă majoră de sănătate publică. Totuşi, nevoile pacienţilor rămân neacoperite.

11.000 de cazuri noi de cancer pulmonar sunt depistate anual în România şi, la fiecare oră, un român moare din cauza acestei maladii. Boala este mai frecventă la persoanele între 50 şi 70 de ani, dar 10% dintre cei afectaţi au între 40 şi 49 de ani, iar raportul bărbaţi-femei este de 3 la 1. 75% din totalul cazurilor diagnosticate se află în stadiu inoperabil. Principalul factor de risc este fumatul, aproape 90% dintre cancerele pulmonare fiind provocate de acest viciu. Fumatul pasiv, radiaţiile, noxele şi ereditatea se numără, de asemenea, printre factorii de risc. Simptomele acestei maladii sunt tusea cronică (şi cu sânge, în stadii avansate), respiraţia îngreunată, dureri în piept sau de oase, infecţiile pulmonare sau bronşitele frecvente.

Iniţiativă pentru prioritizarea cancerului pulmonar

Şansele de supravieţuire a unei persoane diagnosticate cu cancer pulmonar sunt foarte mici, în special din cauza lipsei de informare a populaţiei şi mai ales a persoanelor aflate la risc. În plus, această afecţiune se situează mult în urma altor tipuri de cancer în ceea ce priveşte sprijinul acordat pacienţilor şi accesul la terapie în timp util. Din acest motiv, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) a alcătuit Manifestul pentru Prioritizarea Cancerului Pulmonar, care insistă asupra mobilizării întregii societăţi pentru a se dubla, până în 2025, rata de supravieţuire la 5 ani a celor afectaţi de cancer pulmonar.

„Cancerul pulmonar nu este prioritizat aşa cum ar trebui, comparativ cu alte tipuri de cancer, iar supravieţuirea la 5 ani este de 11% în România, cu mult în urma altor state din Uniunea Europeană. Pentru îmbunătăţirea acestor rezultate, e nevoie urgentă de o viziune nouă. FABC, pacienţi, supravieţuitori şi voluntari propun o serie de măsuri ce pot fi instrumentate pe termen scurt, mediu şi lung, având ca orizont de timp anul 2025. Aceste măsuri vizează transformarea modurilor în care serviciile de sănătate sunt furnizate în cazul pacienţilor cu cancer pulmonar. Chiar avem şi un proiect, nedemarat încă,  împreună cu Societatea Română de Pneumologie, privind pilotarea pacientului cu suspiciune de cancer bronhopulmonar. Pentru că în România, pacientul cu cancer, în general, luptă mai mult cu sistemul decât cu boala”, a declarat Cezar Irimia, preşedintele FABC.

Manifestul precizează că ariile de prioritate sunt prevenţia, depistarea precoce, managementul şi tratamentul cancerului, precum şi noi politici de sănătate. Astfel, se doreşte, în primul rând, implementarea unor campanii educaţionale, ca parte a Planului Naţional de Control al Cancerului, prin care populaţia să fie informată în ceea ce priveşte factorii de risc şi simptomatologia. Apoi, se propune creşterea proactivităţii medicilor de familie, care să informeze pacienţii despre această boală, şi implementarea unui protocol de screening pulmonar. Un alt punct al manifestului este să se prioritizeze îmbunătăţirea accesului la servicii medicale, creşterea calităţii acestora şi reducerea perioadei de timp dintre diagnostic şi tratament. O altă prioritate trebuie să fie accesul la medicamente inovatoare şi facilitarea participării pacienţilor la studiile clinice. Ca politici noi de sănătate, e nevoie în special de un Plan Naţional de Control al Cancerului şi de un Registru Naţional de Oncologie.

Citeşte mai multe despre cancerul pulmonar:

Diagnosticarea precoce este esenţială în tratamentul cancerului pulmonar

Semne subtile ale cancerului de plămâni