Cancerul de col uterin se poate preveni prin vaccinare şi screening anual, iar dacă este diagnosticat timpuriu, şansele de vindecare şi supravieţuire sunt foarte mari.

Această afecţiune este de mai multe tipuri, cele mai răspândite fiind carcinoamele cu celule scuamoase (8 cazuri din 10). Următoarele ca frecvenţă, reprezentând aproximativ 20% dintre cazuri, sunt adenocarcinoamele, care se dezvoltă din celulele glandulare. Cel mai rar tip de cancer de col uterin e reprezentat de carcinoamele mixte sau adenoscuamoase, care implică atât celulele scuamoase, cât şi pe cele glandulare.

Care sunt factorii de risc pentru cancerul de col uterin?

Aproape toate cazurile de cancer de col sunt provocate de HPV (virusul human papilloma), transmis pe cale sexuală. Infecţia cu HPV este una comună şi, în general, persoana afectată nu are simptome. Unele tulpini ale virusului provoacă negi în zona genitală, în timp ce altele pot duce, în timp, la apariţia cancerului de col uterin. Tulpinile 16 şi 18 sunt cel mai des implicate în apariţia cancerului de col. Alţi factori care cresc riscul de cancer de col sunt: fumatul, infecţia cu HIV (virusul care cauzează SIDA), care îngreunează potenţialul corpului de a lupta împotriva bolilor, folosirea pilulei contraceptive pe termen lung (mai mult de 5 ani), partenerii sexuali multipli şi mai mult de 3 naşteri la activ.

Cum se depistează boala?

Riscul de a dezvolta această afecţiune se reduce prin screening (efectuarea unui test Babeş-Papanicolau o dată pe an şi a unui tipaj HPV o dată la 3 ani). Testul Babeş-Papanicolau arată dacă există modificări în celulele cervixului, care ar putea conduce la apariţia cancerului de col. Un rezultat notat ca „normal” înseamnă că nu există schimbări în celulele colului. Un rezultat „neclar” înseamnă că celulele par anormale, însă cauza nu e neapărat virusul HPV. E posibil ca aceste schimbări din celule să fie legate de o sarcină, de o infecţie sau de menopauză. În acest caz, se recomandă şi efectuarea unui test HPV pentru a afla dacă e vorba de infecţia cu acest virus. Un rezultat „anormal” înseamnă că există modificări minore sau majore în celulele cervixului, iar aceste modificări au legătură de multe ori cu prezenţa virusului HPV. Dacă modificările sunt majore, e posibil ca persoana să aibă celule precanceroase sau chiar cancer şi va fi nevoie de alte teste indicate de medic pentru a clarifica diagnosticul.

La simptome să fii atentă?

În primele stadii, cancerul de col uterin nu cauzează simptome. În formele avansate, femeia poate avea dureri în timpul contactului sexual şi sângerări ulterioare sau secreţii cu urme de sânge între menstruaţii. Aceste simptome pot avea şi alte cauze, aşa că e indicată o vizită la medicul ginecolog pentru clarificarea diagnosticului şi tratament.

Cum se tratează?

Tratamentul este personalizat, în funcţie de mai mulţi factori, iar medicul are obligaţia să explice beneficiile şi reacţiile adverse pentru fiecare metodă terapeutică. Pentru mai multă siguranţă, e indicat ca pacienta diagnosticată cu cancer de col să caute şi o a doua opinie medicală. Cancerul cervical se tratează, în funcţie de gravitate, prin intervenţie chirurgicală, chimioterapie şi radioterapie. Operaţia presupune ca persoanei să i se îndepărteze ţesutul canceros. Chimioterapia apelează la medicamente, administrare oral şi/sau intravenos, care combat cancerul, iar radioterapia foloseşte razele. În paralel, unii medici recomandă consilierea psihologică, care contribuie mai ales la a calma starea de spirit a pacientei supuse stresului declanşat de boală.

„Tratamentul în cazul cancerului de col uterin poate fi strict chirurgical (cancerul în stadiul „in situ” se abordează chirurgical prin conizaţie) sau chirurgical şi radioterapeutic ( în stadii mai avansate, se va practica histerectomia cu anexectomie totală, adică îndepartarea uterului şi a anexelor, însoţită sau nu de limfadenectomie pelvină)”, spune dr. Gabriela Macotă-Jumuga, medic specialist obstetrică-ginecologie la Royal Hospital din Bucureşti.

Ce se recomandă după tratament?

După terminarea terapiei, pacienta trebuie să stabilească împreună cu medicii intervalele la care să se prezinte ulterior la consult. Medicii vor verifica dacă apar efecte secundare ale tratamentelor şi vor face teste pentru a observa dacă mai există urme ale cancerului sau dacă vindecarea decurge normal. E important ca pacienta să discute despre orice schimbare sau stare neplăcută pe care o resimte.

De asemenea, e bine ca persoanele care au trecut prin experienţa unui cancer de col să nu fumeze, deoarece studiile au arătat că fumatul creşte riscul de apariţie şi de reapariţie a cancerului de col. Nu există dovezi certe care să arate că recurenţa cancerului poate fi evitată cu siguranţă prin această metodă, însă specialiştii recomandă şi menţinerea unui stil de viaţă şi alimentaţie cât mai sănătos.

Sfat: Pentru prevenirea bolii, sunt indicate efectuarea vaccinului HPV, evitarea fumatului şi folosirea prezervativului, mai ales dacă o persoană are mai mulţi parteneri sexuali.