Bacteriile intestinale influenţează greutatea corporală

Cea mai mare parte dintre bacteriile intestinale sunt benefice şi oferă protecţie în faţa agenţilor patogeni, ajută digestia şi eliminarea toxinelor, reglează metabolismul, nivelele hormonale. De aceea, orice dezechilibru, cum se întâmplă după administrarea unui antibiotic, afectează imunitatea şi metabolismul. Sunt răspunzătoare de menţinerea stării de saţietate Tot bacteriile intestinale sunt cele care influenţează modul în care sunt digerate şi procesate anumite alimente. De asemenea, pot şi să producă substanţe care grăbesc instalarea saţietăţii, ceea ce îţi aduce rezultate mai bune dacă ţii dietă de slăbit. Pe măsură ce bolul alimentar traversează intestinele, intră în contact cu bacteriile aflate de-a lungul lor. Acestea afectează absorbţia vitaminelor şi mineralelor pe care le aduc alimentele şi energia pe care o produc. De diversitatea bacteriilor depinde o greutate corporală normală În cadrul unui studiu realizat la Şcoala Medicală a Universităţii Washington, SUA, au fost examinate bacteriile intestinale a 77 perechi de gemeni dintre care unii sufereau de obezitate. S-a depistat că aceia care se îngrăşaseră aveau mai puţine tipuri de bacterii decât fraţii lor gemeni care aveau o greutate corporală normală. Potrivit acestei cercetări, obezitatea se pot asocia unei lipse de diversitate la nivel intestinal.

…numărul speciilor de bacterii din intestine creşte de la 100, când suntem în stadiul de bebeluşi, la 1.000, la maturitate?

Printre alimentele care asigură diversitatea bacteriană la nivel intestinal se numără:

- cerealele integrale (sunt bogate în fibre şi te ajută să slăbeşti),

- fructele şi legumele (şi acestea conţin fibre şi susţin apariţia unor tipuri noi de bacterii la nivel intestinal, ceea ce ajută la menţinerea unei greutăţi corporale normale),

- alimente fermentate (iaurt, chefir),

- nucile şi seminţele (îţi aduc un plus de grăsimi bune, fibre),

- alimente bogate în polifenoli (ciocolată amăruie, ceai verde, vin roşu, în cantitate mică).

- dulciurile (stimulează dezvoltarea bacteriilor dăunătoare la nivelul intestinelor, ceea ce duce la îngrăşare sau la apariţia unor boli cronice),

- alimente care conţin grăsimi saturate (din surse animale, din conserve sau unt, care cresc şi nivelul colesterolului rău, LDL),

- îndulcitorii artificiali (zaharina sau aspartamul reduc efetele benefice ale bacteriilor din intestine şi favorizează instalarea hipertensiunii arteriale).