În prezent, se înregistrează o creştere a numărului de persoane care se prezintă la spital din cauza muşcăturilor. În cele ce urmează, găseşti mai multe despre ce boli pot transmite şi câte cazuri au fost raportate anual la nivel naţional.

În medie, în cazul muşcăturilor de căpuşă, aproximativ 20-30 de pacienţi se adresează săptămânal pentru profilaxie la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale Dr. Victor Babeş din Capitală”, declară Dr. Simin-Aysel Florescu, medic primar boli infecţioase.

Datele Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), Institutul de Sănătate Publică România, arată că în 2015, în România, au fost notificate 762 cazuri suspecte de boală Lyme, dintre care 320 confirmate, 34 probabile, 30 posibile şi 378 infirmate.

Canicula din timpul zilei alături de ploile frecvente duc la o răspândire rapidă a insectelor precum ţânţarii şi căpuşele, cel mai des responsabile pentru transmiterea unor boli grave la om, ca boala Lyme (borelioza), infecţia produsă de virusul ZIKA şi meningoencefalită acută.

Din cauza simptomelor care nu sunt specifice (manifestări pseudogripale, oboseală accentuată, dureri de cap şi articulare, tulburări de somn), boala Lyme (borelioza) nu este uşor de depistat şi poate fi confundată cu alte afecţiuni (fiind numită din acest motiv “boala cu 1000 de feţe”). Simptomul distinctiv este o pată de dimensiuni mari pe piele, în locul înţepăturii de căpuşă, un eritem migrator pe baza căruia medicul poate da un prim diagnostic al bolii în primul stadiu al infecţiei.

Şi ţânţarii pot răspândi o serie de virusuri cum ar fi West Nile, care duce la declanşarea meningoencefalitei acute. Netratată corect şi rapid, poate chiar să provoace moartea.

În 2015, au fost raportate 125 de suspiciuni de infectare cu virusul West Nile, dintre care 19 au fost confirmate, după cum se arată în datele CNSCBT. Potrivit aceluiaşi raport dat publicităţii, un singur deces provocat de virusul West Nile a fost înregistrat în cursul anului trecut.

Virusul Zika nu se găseşte în acest moment în ţara noastră

În ceea ce priveşte virusul Zika, acesta are ca vector de transmitere ţânţarul din specia Aedes Albopictus sau ţânţarul-tigru.

Deşi ţânţarul-tigru este prezent în România, fiind adaptat mediului urban, virusul Zika nu se regăseşte în acest moment în ţara noastră ca transmitere locală”, a declarat Dr. Simin-Aysel Florescu.

Spre deosebire de alte specii, ţânţarul-tigru înţeapă destul de agresiv în timpul zilei, însă nu există deosebiri medicale semnificative faţă de speciile autohtone de ţânţari din punct de vedere al aspectului înţepăturii.

Primul-ajutor în cazul înţepăturilor de căpuşe şi ţânţari

Căpuşe: pacientul trebuie să ajungă de urgenţă la medicul de familie sau la camera de gardă a unui spital pentru extragerea căpuşei. Medicul infecţionist este cel care stabileşte profilaxia. Testarea serologică se face numai după minim 4 săptămâni de la muşcătura căpuşei, din cauză că anticorpii apar tardiv, boala Lyme fiind o afecţiune care se manifestă la aproximativ o lună după muşcătura infectantă.

Ţânţari: înţepăturile nu implică acordarea unui ajutor de urgenţă, dar bolile care se pot declanşa după câteva săptămâni de incubaţie, precum meningoencefalita cu virus West Nile, necesită spitalizare în clinicile de boli infecţioase. Medicii nu pot realiza o profilaxie a bolilor virale posibil transmise prin ţânţari.

Sfatul specialistului

Dr. Simin-Aysel Florescu

medic primar boli infecţioase, directorul medical al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "Dr. Victor Babeş"

Evitarea muşcăturilor de căpuşă se poate efectua prin câteva mijloace simple: purtarea de haine de culoare deschisă cu mâneci lungi, pantaloni lungi, şosete şi încălţăminte închisă, eventual utilizarea de produse care ţin căpuşele la distanţădacăse preconizează o expunere majoră (expediţii, păduri, etc.)

Utilizarea de produse insecticide (spray, pastile sau lichid cu aparate electrice, spirale outdoor) împotriva ţânţarilor în încăperi sau spaţii deschise are, de asemenea, un rol major de prevenire a înţepăturilor.

Pentru ca utilizatorii insecticidelor să fie în siguranţă din punct de vedere medical, trebuie să evite inhalarea acestora sau contactul cu pielea sau mucoasele, mai ales în cazul copiilor, din cauza faptului că insecticidele pot genera efecte toxice la contact direct.