Boală cauzată de diverşi microbi, mai ales bacterii, pneumonia este o afecţiune potenţial gravă mai ales pentru copii, pentru bolnavii cronic şi pentru cei cu imunitatea scăzută.

Pneumonia reprezintă inflamarea ţesutului pulmonar, ca urmare a unei infecţii cu diverse microorganisme (bacterii, virusuri). Boala se declşanşează în urma inhalării acestor microbi, prin migrarea lor pe cale sangvină sau când particule din cavitatea bucală sunt aspirate în plămâni. Boala poate avea forme variate, de la uşoară la potenţial mortală. „Pnemoniile sunt, în general, afecţiuni severe, care sunt asociate de multe ori cu deficient imun şi necesită supraveghere medicală atentă, pentru prevenirea complicaţiilor”, afirmă prof. dr. Ioan Paul Stoicescu.

Este de mai multe tipuri

Există mai multe criterii de clasificare a pneumoniilor. În funcţie de etiologia agentului patogen există pneumonii bacteriene, virale, fungice şi parazitare. După mediul în care apar, pneumoniile sunt comunitare (serviciu, grădiniţe) sau nosocomiale (contractate în spitale).

Pneumonia bacteriană. Printre cele mai frecvente bacterii care produc pneumonie, se numără Haemophilus influenzae, Staphylococcus aureus şi Streptococcus pneumoniae (pneumococ). Pneumonia pneumococică poate fi prevenită prin imunizarea cu vaccinul antipneumococic, care este destinat atât copiilor, cât şi adulţilor. Există bacterii atipice (Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae), care cauzează pneumoniile interstiţiale.

Pneumonia virală. Jumătate din cazurile de pneumonie sunt cauzate de virusuri precum cele care produc răceală sau gripă (rinovirus, coronavirus etc.). Forma virală a pneumoniei este prezentă mai ales la gravide şi la cei cu diverse boli (cardiovasculare, respiratorii).

Pneumonia contractată în spital este prezentă mai ales la cei internaţi în secţiile de terapie intensivă. Este mai dificil de tratat, fiind nevoie de anumite scheme terapeutice.

Pneumonia de aspiraţie apare în urma inhalării unui corp străin în arborele bronşic.

Mai frecventă la copii şi bolnavi

Printre categoriile care au un risc mai mare de a se îmbolnăvi de pneumonie se numără copiii (cei care cresc într-un mediu în care se fumează au un risc dublu), persoanele în vârstă, cei cu boli respiratorii cronice (astm bronşic, BPOC), cu afecţiuni care slăbesc imunitatea (infecţia cu HIV, cancer) sau care iau medicamente imunosupresoare. De asemenea, au o probabilitate mai mare de îmbolnăvire cei care au o infecţie respiratorie acută (răceală, gripă), fumătorii şi personalul medical.

Febra instalată brusc, printre simptome

Manifestările pneumoniei variază de la medii spre severe, depinzând de germenele care a cauzat-o, de vârsta şi de starea persoanei. Printre simptome se numără creşterea bruscă a temperaturii, cu sau fără frisoane, tuse cu expectoraţii mucopurulente, stare generală de rău, dureri de cap şi musculare, respiraţie îngreunată. Trebuie consultat de urgenţă medicul dacă temperatura este mai mare de 40 °Celsius, dacă pulsul este prea rapid şi dacă apare confuzia.

Este nevoie de radiografie

Pentru stabilirea diagnosticului de pneumonie, este nevoie de mai multe analize. Printre acestea, se numără testele de sânge, ascultarea plămânilor cu stetoscopul şi examenul sputei. Diagnosticarea rapidă se face cu ajutorul radiografiei toracice. Când rezultatul radiografiei este neconcludent, se recurge la tomografia computerizată.

Formele grave se tratează la spital

Pneumonia bacteriană necesită tratament cu antibiotice. De multe ori, tratamentul este început înainte de a se cunoaşte germenele care a cauzat boala, cu antibiotice cu spectru larg. În pneumonia virală, tratamentul indicat este acelaşi cu cel din gripă. Dacă este vorba despre o formă gravă a pneumoniei sau dacă riscul de complicaţii este mai mare, bolnavul necesită spitalizare.

De reţinut!

Bacteriile responsabile de apariţia pneumoniilor sunt din ce în ce mai rezistente la antibiotice. Fenomenul este îngrijorător mai ales în cazul pneumoniilor dodândite în spital. Dacă antibioticul ales nu îşi face efectul în câteva zile, este nevoie de schimbarea lui.

Sfatul specialistului

Prof. dr. Ioan Paul Stoicescu, medic primar pneumologie, Clinica de Diagnostic Gral, Bucureşti

Tratamentul pneumoniilor bacteriene se referă la folosirea medicaţiei simptomatice – antipiretice şi antialgice, hidratare şi antibiotic în funcţie de germenele implicat. Pneumoniile care apar la pacienţi neinternaţi (comunitare) se tratează cu antibiotice folosite în mod obişnuit, întrucât germenii implicaţi sunt sensibili (Streptococcus pneumoniae sau Haemophilus influenzae). Pneumoniile care apar la bolnavii internaţi sunt cu microbi de obicei rezistenţi şi tratamentul trebuie să ţină cont de sensibilitatea acestora (pneumonii nosocomiale). Acestea sunt mult mai grave. Pneumoniile atipice (interstiţiale) se tratează cu antibiotice de tipul macrolidelor sau tetraciclinelor. Pneumoniile virotice sunt greu de tratat şi cu evoluţie nefavorabilă frecventă. Antibioticele nu au efect în acest caz.