Atacuri de panică? Le poţi preveni!
La primul atac de panică nu înţelegi ce ţi se-ntâmplă. Eşti surprins, neajutorat, speriat de simptome. Captiv într-un ciclu de adrenalină şi frică. După ce primul atac de panică trece, începe al doilea ciclu: adrenalină şi teama că ţi s-ar putea întâmpla din nou.
„Atacul de panică e un moft”; „Eşti doar surmenat, odihneşte-te.” Oricine a avut atacuri de panică a auzit, probabil, aceste vorbe de la binevoitorii din preajma sa. În realitate, simptomele unui astfel de atac sunt chinuitoare şi greu de îndurat. Ele pot fi chiar similare cu cele ale unor complicaţii mult mai severe, cum sunt infarctul şi atacul vascular cerebral.
Se manifestă fizic şi psihic
Atacul de panică se manifestă prin: palpitaţii şi puls rapid, respiraţie precipitată, ameţeală, greaţă, tremurat, frisoane, senzaţie de sufocare şi transpiraţie abundentă. De asemenea, este însoţit şi prin modificări psihice, mai exact prin sentimentul că îţi pierzi minţile, prin frică de moarte şi prin senzaţia de desprindere de realitate.
Ce faci în timpul unei crize
Indiferent dacă atacul de panică survine ziua, în timpul unei activităţi cotidiene, sau noaptea, primul lucru pe care cel afectat trebuie să îl facă este să se aşeze, să respire profund şi să încerce să se relaxeze. Când are dificultăţi de respiraţie, să încerce să respire prin buzele ţuguiate (ca şi cum ar sufla într-o lumânare) sau să îşi acopere gura şi o nară şi să respire prin nara cealaltă.
Dacă este primul atac de panică, e necesar să meargă la Urgenţe, pentru a se asigura că nu a avut un atac de cord. În caz că simptomele persistă, e necesar să contacteze un medic. Atacurile de panică frecvente pot fi tratate prin psihoterapie, medicamente şi tehnici de relaxare, cum este meditaţia.
Cum îl prevenim
Dacă eşti o persoană anxioasă şi ai avut deja un atac de panică, încearcă următoarele strategii, pentru a-ţi linişti mintea:
- Mergi cât mai mult pe jos. Plimbările în ritm alert eliberează hormoni ai bunei dispoziţii, la fel ca sportul sau yoga.
- Vorbeşte cu cineva apropiat sau cu un terapeut. În general, se recomandă un psiholog specializat în terapie cognitiv-comportamentală. Această metodă te învaţă să separi grijile de realitate şi să le priveşti din altă perspectivă.
- Respiră profund. Învăţând să respiri cât mai lent atunci când te cuprinde neliniştea, vei elimina hormonii stresului, care duc la hiperventilaţie.
- Nu neglija interacţiunile sociale. Studiile au demonstrat că momentele plăcute petrecute alături de oameni cu care ne simţim confortabil scad riscul de a suferi de tulburări anxioase.
- Mănâncă drojdie sau ia un complex de vitamine B şi ulei de peşte. Drojdia de pâine e o sursă bună de biotină sau vitamina B7, care, potrivit unor studii, pare a avea un rol însemnat în reducerea intensităţii şi frecvenţei atacurilor de panică. Uleiul de peşte combate depresia şi stresul. Dar, atenţie: vorbeşte cu medicul înainte de a lua orice fel de supliment!
Opinia specialistului
Nitsch-Petioky Anikó, consilier psihologic, www.psih.ro
Conform Marelui dicţionar al psihologiei, „atacurile de panică sunt crize intense de angoasă”. Termenul de atac de panică a apărut prin anii ’60. După psihiatrul american D. Klein, atacurile de angoasă intensă reprezintă o patologie relativ diferită de anxietatea cronică.
Simptomele şi semnele atacului de panică includ semiologia crizei clasice de angoasă intensă: debut brutal fără existenţa unor factori declanşatori, durată scurtă. Simptomele fizice: dificultăţi respiratorii, transpiraţii, palpitaţii, ameţeli - toate acestea pot fi dominante şi pot simula o patologie somatică. Simptomele psihice sunt asociate cu un disconfort puternic, senzaţia de pericol, de moarte iminentă, uneori există şi senzaţii de depersonalizare. Tulburarea de panică este definită de repetarea crizelor cu o anumită frecvenţă.
