Aşa se depistează insuficienţa renală!

Este o complicaţie care constă în scăderea rapidă (insuficienţă renală acută) sau lentă (insuficienţă renală cronică) a funcţiei renale, rezultatul fiind incapacitatea de a menţine echilibrul hidroelectrolitic şi de a excreta substanţele toxice din organism. Când rinichii nu funcţionează la întreaga lor capacitate, aceste substanţe, care, în mod normal, sunt eliminate prin urină, se acumulează în organism, cu consecinţe dintre cele mai grave.

De ce apare

Printre factorii favorizanţi ai insuficienţei renale se numără hipertensiunea arterială, obezitatea şi diabetul, care provoacă leziuni ale vaselor sanguine din rinichi.

Ea apare însă frecvent şi la persoanele care suferă de lupus, de infecţii, de cancer sau care au un istoric familial de probleme cu rinichii. De asemenea, poate fi inudusă de utilizarea pe termen lung a aspirinei sau ibuprofenului, a acetaminofenului, consecinţa pietrelor la rinichi sau a măririi prostatei, care ajunge să obstrucţioneze fluxul urinar.

Cercetările au relevat că riscul de insuficienţă renală poate fi redus cu peste 25% dacă tensiunea arterială este menţinută la valori normale.

Sângele în urină, printre simptome

În primele etape, insuficienţa renală nu are simptome. Deşi 1 din 6 adulţi suferă de această boală, mulţi dintre ei nu ştiu că ceva este în neregulă cu rinichii lor. Primele simptome sunt o stare permanentă de oboseală, umflarea gleznelor, a mâinilor sau a pleoapelor, dureri de cap, sughiţ frecvent, senzaţii de greaţă şi scăderea în greutate.

Mai târziu, apar sângele în urină sau în scaun, mărirea sau micşorarea fluxului urinar, dificultăţi de respiraţie, apatia, crampele sau spasmele musculare şi, în ultimele etape, convulsiile şi semne albe pe piele, cu aspect de cristale.

Analize care o pun în evidenţă

Insuficienţa renală poate fi depistată prin 3 analize: glicemie, creatinină şi sumar de urină. De asemenea, o valoare mare a tensiunii arteriale sistolice poate fi un indicator al predispoziţiei la această afecţiune.

Specialiştii recomandă şi utilizarea ratei de filtrare glomerulare, o analiză de sânge şi de urină care măsoară cât de bine filtrează rinichii deşeurile din sânge. Pentru a contracara deteriorarea funcţiei renale, este necesar ca pacienţii cu predispoziţie sau diagnostic de insuficienţă renală să fie monitorizaţi în mod regulat.

Poate fi nevoie de dializă

Insuficienţa renală nu se vindecă, dar evoluţia ei poate fi încetinită sau oprită. Acesta este un lucru esenţial, deoarece, în stadiile avansate ale bolii cronice, apare nevoia de dializă.

Tratamentul depinde de forma şi de stadiul bolii. Insuficienţa renală acută necesită spitalizare rapidă. Urmează apoi un tratament simptomatic şi un plan nutriţional personalizat. În cazul celei cronice, care este însoţită de o pierdere ireversibilă a ţesutului renal, se începe cu tratamentul bolii de bază (diabetul sau hipertensiunea arterială, eliminarea pietrelor la rinichi etc.) şi cu o dietă specifică, sub supravegherea medicului nefrolog. Adesea, sunt prescrise diuretice şi medicamente care previn modificări ale oaselor.

Se poate preveni

Insuficienţa poate fi prevenită prin tratarea hipertensiunii arteriale şi menţinerea, pe cât posibil, a unui nivel normal al glicemiei, dacă suferim de diabet.

Dacă există vreunul dintre factorii care predispun la insuficienţă renală, este necesar să mergem periodic la medic, pentru a evalua funcţionarea rinichilor. Şi, desigur, acordă atenţie unei alimentaţii sănătoase. Scapă de kilogramele în plus şi renunţă la fumat!

Sfatul specialistului

Dr. Corina Roşu, medic primar nefrolog, www.doctorderinichi.ro

Rinichiul este un organ ţintă în alte afecţiuni, cum ar fi: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, ateroscleroza sistemică. De cele mai multe ori, insuficienţa renală este asimptomatică şi câteodată este diagnosticată în stadii avansate.

O persoană îşi poate pierde până la 90% din funcţia renală, înainte ca primele simptome să apară. De aceea, consultaţia nefrologică nu trebuie ocolită dacă aveţi dureri lombare, edeme (pleoape sau extremităţi umflate), dacă sunteţi fumător sau dacă aveţi una din afecţiunile menţionate mai sus.

În România, specialiştii sunt de părere că ne confruntăm cu o creştere a prevalenţei tulburărilor cronice de rinichi, pe de o parte, şi cu o tendinţă de subdiagnosticare a acestora, pe de altă parte. Boala cronică de rinichi presupune o degradare progresivă şi ireversibilă a funcţiei renale, de aceea prevenirea şi diagnosticarea precoce devin obiective esenţiale.