Asociată adesea cu bătrâneţea, artroza poate apărea şi la persoanele de 40 de ani. Boala afectează în special genunchii, şoldurile şi mâinile.

Cea mai frecventă boală reumatică, artroza afectează în jur de 4 milioane de români, potrivit estimărilor. Este vorba despre afectarea cronică a articulaţiilor determinată de degradarea cartilajului articular şi a osului subcondral. Artroza poate afecta orice articulaţie, cele mai expuse fiind însă cele pe care le folosim cel mai des: şoldurile (coxartroza), genunchii (gonartroza), coloana vertebrală (spondilartroza) şi articulaţiile degetelor.

În cadrul procesului natural de îmbătrânire, cartilajul se uzează, iar structurile articulaţiei se deteriorează. Aşadar, vârsta este un factor important în apariţia bolii artrozice. În cazul femeilor, afecţiunea apare mai ales după menopauză. Un factor implicat este şi cel genetic, la care se adaugă anomaliile sau deformările scheletice cum este luxaţia congenitală de şold. Leziunile osoase precum fracturile şi fisurile ori ale cartilajului şi ligamentelor pot favoriza boala artrozică dacă nu sunt tratate corespunzător. Obezitatea este atât un factor favorizant, cât şi agravant al gonartrozei.

Durerea, simptomul frecvent

Principalul simptom al bolii este durerea, care are anumite caracteristici: este declanşată şi agravată de mişcare, este mai puţin accentuată când persoana se află în repaus, este mai redusă dimineaţa, la trezire, crescând în intensitate ziua şi seara.

Durerea artrozică reapare de fiecare dată când articulaţia afectată este supusă unui efort precum mersul (artroza de şold), urcarea scărilor (gonartroză) şi ridicarea mâinii (artroza umărului). În boala artrozică, apare şi rigiditatea sau limitarea mobilităţii articulaţiei afectate. De asemenea, în gonartroză, acumularea de lichid în articulaţie poate duce la umflarea genunchiului. Cu timpul, excrescenţele osoase numite osteofite profoacă deformări articulare, vizibile mai ales la nivelul mâinilor şi genunchilor. Principala metodă de diagnosticare a artrozei este examenul radiologic al articulaţiei afectate.

Atenţie!

În cazul, sportivilor, muncitorilor în construcţii şi pianiştilor, presiunea constantă asupra articulaţiilor poate duce la artroză.

În ce constă tratamentul

În artroză, tratamentele medicamentoase şi nemedicamentoase au ca obiectic scăderea intensităţii durerii, creşterea mobilităţii şi prevenirea progresiei afecţiunii. Printre tratamentele indicate, se numără: antalgicele simple (paracetamol), antiinflamatoare nesteroidiene (diclofenac, ibuprofen), medicamente antiartrozice simptomatice cu acţiune lentă (glucozamină, sulfat de condroitină), injecţii cu acid hialuronic, infiltraţii cu corticosteroizi.

Fizioterapia sau kinetoterapia masajele, curele balnerae, electroterapia şi acupunctura sunt alte terapii la care pot recurge cei cu boli reumatice. În cazul în care artroza are un grad avansat, poate fi nevoie de protezarea articulaţiei afectate (artroplastie).

Cifră

50% din persoanele cu artroză se trezesc noaptea din somn din cauza durerii provocate de boală.