Aproape 60% din decesele din ţara noastră sunt provocate de bolile cardiovasculare. Arterita, o boală care se instalează la nivelul arterelor, poate agrava afecţiunile cardiace dacă nu este diagnosticată şi tratată la timp.

Odată cu înaintarea în vârstă, pe vasele de sânge se pot depune resturi de colesterol şi calciu, care au denumirea de plăci de aterom. Ele sunt responsabile de apariţia aterosclerozei, care, în timp, favorizează instalarea arteritei. Mai este cunoscută şi sub denumirile de arteriopatie obliterantă sau boală arterială periferică.

Îngreunează circulaţia sângelui

Arterita se instalează la diverse arterele din organism. Ea afectează arterele renale, cele care alimentează rinichii, arterele mezenterice, responsabile cu vascularizarea intestinelor, arterele membrelor superioare, arterele carotide şi vertebrale, prin intermediul cărora sângele ajunge la creier.

Cea mai frecventă formă de arterită este la nivelul membrelor inferioare. Din cauza depunerii plăcilor de aterom, vasele de sânge se îngustează, volumul de sânge care irigă organele scade şi odată cu aceasta este redusă şi cantitatea de oxigen care ajunge la ţesuturi. Astfel, organele şi ţesuturile suferă din cauza oxigenării insuficiente.

Simptome, în funcţie de localizare

Boala are o evoluţie progresivă şi, la început, deşi plăcile de aterom s-au depus deja, bolnavul nu are simptome. Pe măsură ce boala avansează, acestea îşi fac simţită prezenţa, fiind diferite în funcţie de localizarea bolii. De exemplu, dacă arterita este localizată la arterele renale, buna funcţionare a rinichilor este afectată şi se instalează hipertensiunea arterială şi insuficienţa renală.

În cazul arterelor mezenterice apare durerea abdominală, în special după mese. Durerea de braţe, mai ales după efort fizic, este un simptom al arteritei la membrele superioare. Tulburările de vedere, ameţelile şi senzaţia de amorţeală sunt un semn al arteritei la nivelul vaselor de sânge care hrănesc creierul.

Durerile membrelor, cele mai frecvente

Deşi toate arterele din organism pot fi afectate de boala aterosclerotică, cele mai frecvente cazuri sunt cele la nivelul membrelor inferioare. Aici apar crampe musculare la nivelul gambei, coapsei sau al feselor. Spasmele sunt atât de intense încât obligă persoana afectată să se oprească din mers şi să se odihnească. Dacă la început simptomele se manifestă la distanţe mari de mers, ulterior suferinţa apare la distanţe din ce în ce mai mici, chiar şi în repaus. Atunci când boala se află în stadia avansate, apar răni la picioare, care se vindecă foarte greu sau chiar deloc.

Fumatul îi favorizează apariţia

„Factorii de risc pentru afectarea aterosclerotică a arterelor periferice sunt, în principal, aceeaşi cu cei pentru afectarea aterosclerotică a arterelor coronare (cele care hrănesc inima). Afectarea arterelor coronare se mai numeşte şi boală ischemică coronariană sau cardiopatie ischemică. În evoluţia ei, boala ischemică coronariană poate provoca infarctul miocardic“, explică doamna Ruxandra Irina Negoi, medic specialist cardiolog. Fumatul, valorile crescute ale grăsimilor din sânge, hipertensiunea arterială şi diabetul zaharat sunt principalii factori de risc ai bolii.

Medicamentele ţin boala sub control

Pentru tratarea arteritei poate fi necesar tratamentul medicamentos sau cel intervenţional, mai exact implantarea unui stent. Prin medicamente se ţin sub control factorii de risc, însă este necesar şi schimbarea stilului de viaţă: renunţarea la fumat, stabilizarea tensiunii arteriale, scăderea nivelului de grăsimi din sânge printr-o dietă adecvată şi tratarea diabetului zaharat.

Dacă sunt afectate în principal arterele membrelor inferioare, este important exerciţiul fizic, adică mersul pe jos până la apariţia durerilor, urmat de o pauză, iar apoi reluarea mersului. Acest lucru favorizează apariţia de vase de sânge colaterale, adică vase care ocolesc porţiunea afectată şi care astfel ajută la oxigenarea ţesuturilor periferice.

Sfatul specialistului

Dr. Ruxandra Irina Negoi, medic specialist cardiolog, Bio Terra Med, Bucureşti

Tratamentul medicamentos, pentru care există evidenţă că îmbunătăţeşte prognosticul pacienţilor, include antiagregantele plachetare (aspirina, clopidogrelul) şi statinele (medicamente care scad colesterolul). Există şi tratament medicamentos care îmbunătăţeşte calitatea vieţii pacienţilor şi creşte distanţa de mers (distanţa pe care o poate parcurge pacientul fără apariţia durerii).

Pentru a pune diagnosticul bolii arteriale este utilă determinarea indicelui gleznă – braţ (raportul între tensiunea măsurată la membrul inferior şi cea măsurată la membrul superior). O alta metodă de diagnostic, care nu prezintă riscuri pentru pacient şi este uşor accesibilă, este ecografia Doppler arterial.