Problemă de sănătate destul de frecventă, anemia se manifestă prin oboseală, ameţeli şi dificultate respiratorie. În unele cazuri, anemia semnalează boli precum leucemia, limfomul sau ciroza hepatică.

În jur de 25% din populaţia lumii suferă de anemie, potrivit unei estimări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În jumătate din cazuri, anemia este cauzată de lipsa de fier. De asemenea, poate fi cauzată de carenţe de vitamine, de afecţiuni ale măduvei osoase, de boli genetice sau de hemoragii.

Femeile cu menstruaţii abundente, copiii cu vârsta preşcolară şi gravidele au cel mai mare risc de a suferi de anemie. Aceasta se manifestă prin scăderea numărului de celule roşii (eritrocite) sau a hemoglobinei.

Poate surveni la orice vârstă şi se asociază uneori cu bolile cronice. Persoanele cu anemie au respiraţia greoaie, întrucât, în cazul lor, inima trebuie să „muncească“ mai mult pentru a aproviziona corpul cu oxigen.

Este de mai multe tipuri

Anemia feriprivă este cauzată de carenţa de fier şi este cea mai răspândită. Fierul este important pentru producerea de hemoglobină, proteina din din globulele roşii implicată în transportul oxigenului.

Menstruaţiile abundente, sarcina şi alimentaţia săracă în fier sunt principalele cauze de anemie feriprivă. Pe lângă oboseală, boala este însoţită de cefalee, răcirea extremităţilor, slăbiciune şi paloarea pielii. Se tratează cu suplimente de fier.

Anemia prin deficit de vitamine. Cea mai frecventă anemie de acest tip este cea cauzată de lipsa vitaminelor B9 (acid folic) şi B12, compuşi necesari pentru ca organismul să producă globule roşii. Anemia prin carenţa vitaminei B12, care poate surveni din cauza aportului alimentar insuficient sau a absorbţiei deficitare, poartă numele de anemie pernicioasă.

Se manifestă prin slăbiciune, lipsa de energie, amorţeli şi furnicături. Anemiile prin carenţe de vitamine se mai numesc şi megaloblastice, în cadrul loc măduva producând globule roşii mari, anormale. Tratamentul constă în administrarea suplimentelor de vitamina B9, respectiv, de B12.

Anemia secundară bolilor cronice. Numeroase boli cronice şi uneori şi tratamentul lor pot reduce cantitatea de globule roşii. Printre acestea se numără cancerul, boala Crohn şi artrita reumatoidă.

Şi insuficienţa renală poate cauza anemie, întrucât rinichii secretă hormonul care stimulează producţia de globule roşii. În acest caz, importantă este tratarea bolii de bază.

Anemia hemoragică. Naşterea, un accident de maşină sau o operaţie chirurgicală pot cauza imediat o anemie. De asemenea, cancerul colorectal, ulcerul gastroduodenal şi polipii intestinali pot antrena pierderi uşoare, dar constante de sânge, pe o perioadă lungă.

Anemia hemolitică. Acest tip de anemie se caracterizează prin degradarea prematură a globulelor roşii şi prin incapacitatea măduvei osoase de a le înlocui corespunzător. Poate fi o reacţie a sistemului imunitar (autoimună sau alergică) sau poate fi cauzată de prezenţa toxinelor în sânge, de infecţii precum malaria sau poate fi congenitală (talasemie).

Icterul şi creşterea în volum a splinei sunt semne ale anemiei hemolitice. Medicamentele care suprimă sistemul imunitar fac parte din tratamentul acestei forme de anemie.

Anemia aplastică este o boală gravă în cadrul căreia măduva osoasă nu poate produce toate cele 3 tipuri de celule sangvine: leucocite, eritrocite şi trombocite. Se tratează prin transfuzii sau prin transplant de măduvă osoasă. Persoanele cu anemie aplastică sunt mai vulnerabile la infecţii.

CIFRĂ: 25% din femei suferă de anemii cronice cauzate de cicluri menstruale neregulate.

Viaţa globulelor roşii

Rinichii secretă un hormon, eritropoietina, care „comandă“ măduvei osoase să producă globule roşii. Aceste celule circulă în sânge în jur de 120 de zile, după care sunt distruse în splină. În fiecare zi, 1% din globulele roşii se reînnoiesc.

Dr. Mihai Corneliu Ungureanu
medic specialist medicina internă, Clinica de Diagnostic Gral, Bucureşti


Semnele unei anemii sunt puţin specifice: scăderea energiei fizice şi psihice, dificultăţi de concentrare şi memorizare, iritabilitate, somnolenţă diurnă, ameţeli, cefalee, paloare. Sunt puse multă vreme pe seama suprasolicitărilor profesionale, a stresului, a virozelor sezoniere sau a alimentaţiei nesănătoase.

O persoană care observă persistenţa unuia sau mai multora din aceste simptome trebuie să se adreseze fără întârziere unui specialist de medicină internă pentru precizarea diagnosticului.

Deoarece corectarea unei scăderi mai mari ale rezervei de fier necesită uneori tratamente de mai multe luni, o femeie care îşi doreşte un copil trebuie să facă investigaţii medicale complete cu circa un an înaintea sarcinii proiectate.