O perioadă potrivită pentru analizele medicale de rutină este prima parte a anului. Testele de sânge indică nu doar nivelul glicemiei şi al colesterolului, ci şi concentraţia unor minerale în sânge care poate indica prezenţa unor afecţiuni tiroidiene sau renale.

Ionograma, analiza mineralelor

Pentru că este utilă în depistarea unor afecţiuni, medicii recomandă ca analiză curentă şi ionograma serică. Aceasta pune în evidenţă concentraţia în sânge a unor minerale precum calciul, sodiul, potasiul, fierul, magneziul şi clorul.

Un nivel prea mare de sodiu este asociat cu probleme renale şi cu un consum prea mare de sare, în vreme nivelul prea mic este cauzat, printre altele, de diaree.

Valorile prea mari sau prea mici ale calciului sunt sugestive pentru disfuncţionalităţi ale glandelor paratiroide.

Un nivel prea mare al potasiului în sânge este corelat cu probleme renale sau cardiace, iar cel prea mic arată pierderi renale ale acestui mineral de pildă, în urma administrării diureticelor.

O scădere a fierului arată anemie, iar un nivel prea mic de magneziu arată, printre altele, insuficienţă tiroidiană.

Valori normale

Calciu: 9 – 11 mg/100 ml

Sodiu: 310 – 350 mg/100 ml

Potasiu: 16 – 21 mg/100 ml

Fier: 90 – 150 µg/100 ml (bărbaţi); 80 – 140 µg/100 ml (femei)

Magneziu: 2 – 4 mg/100 ml

Clor: 330 – 395 mg/100 ml

De ce e necesar să-ţi monitorizezi GLICEMIA

În ţara noastră, în jur de 2 milioane de români suferă de diabet, iar cazurile sunt în creştere. Pentru a afla dacă eşti expus riscului de a suferi de această boală, include glicemia pe lista analizelor de rutină.

Un nivel ridicat al glicemiei, adică glucoza (zahărul) din sânge este sugestiv pentru prediabet şi diabet zaharat. Prediabetul sau toleranţă alterată la glucoză este o stare premergătoare instalării diabetului. În prediabet, glicemia are valori mari, însă nu atât de mari pentru a fi pus diagnosticul de diabet.

Analiză

Valori normale

Prediabet

Diabet zaharat

Glicemia à jeun (pe nemâncate)

70 – 100 mg/dl

100 – 125 mg/dl

≥ 126 mg/dl

Colesterolul crescut, pericol pentru inimă

Este ideal ca, după 20 de ani, analizele anuale de rutină să includă şi colesterolul. În exces, această grăsime se depune pe pereţii arterelor, proces numit ateroscleroză. În urma îngustării vaselor, este afectată circulaţia sângelui la inimă şi creier, cu complicaţii precum infarctul şi accidentul vascular cerebral.

Dozarea colesterolului este mai mult decât necesară în cazul celor cu surplus de kilograme, sedentarilor şi la celor cu o alimentaţie bogată în grăsimi de origine animală. Analiza este necesară şi celor cu hipertensiune, diabet şi boli cardiovasculare.

Valoare optimă,

risc scăzut

Valoare

la limită,

risc moderat

Risc cardiovascular

Colesterolul TOTAL

<200 mg/dl

200 – 239 mg/dl

≥ 240 mg/dl

Colesterolul LDL („rău“)

<100 mg/dl

130 – 159 mg/dl

160-189 mg/dl;

≥ 190 mg/dl (foarte crescut)

Colesterolul HLD („bun“)

˃60 mg/dl

40-59 mg/dl

<40 mg/dl

Trigliceridele trebuie să fie mai mici de 150 mg/dl

Un alt tip de grăsime din sânge sunt trigliceridele, care reprezintă un adevărat rezervor energetic al organismului. Un nivel crescut de trigliceride, care este favorizat de consumul de alcool şi de alimentaţia bogată în grăsimi animale, este asociat cu un risc mai mare de pancreatită, infarct şi accidentul vascular cerebral.

Un nivel al trigliceridelor mai mare de 150 mg/dl impune schimbarea stilului de viaţă. Este nevoie de mişcare zilnică (30 de minute), alimentaţie echilibrată şi de renunţarea la alcool.

Interpretare trigliceride

Valori normale

˂150 mg/dl

La limită

150 – 199 mg/dl

Crescut

200 – 499 mg/dl

Sever

≥ 500 mg/dl