Prezenţa prelungită a unor simptome care ar putea avea legătură cu bolile digestive impune efectuarea unor analize specifice.

Endoscopia digestivă superioară

Metodă atât de diagnosticare, cât şi de tratament, endoscopia digestivă superioară examinează esofagul, stomacul şi duodenul, depistând leziuni sau tumori la acest nivel.

Medicul o recomandă pentru diagnosticarea ulcerului gastric sau duodenal, precum şi în cazul în care există simptome precum vărsături persistente, mai ales dacă sunt cu sânge (semn al hemoragiei digestive), precum şi dacă apar dificultăţi la înghiţire sau arsuri în capul pieptului (simptom al refluxului gastro-esofagian), durere în partea superioară a abdomenului ori scaune cu sânge.

Ca metodă de tratament, endoscopia digestivă superioară permite extragerea polipilor sau a corpilor străini şi oprirea sângerărilor digestive. De asemenea, în timpul analizei, se poate preleva biopsie, care permite detectarea bacteriei Helicobacter pylori.

Endoscopia digestivă superioară se face pe stomacul gol (nu se mănâncă şi nu se bea cu 12 ore înainte). Medicul trebuie informat dacă se urmează tratamente sau dacă există diverse alergii. Analiza se face sub anestezie locală sau generală.

Procedura se realizează cu ajutorul endoscopului, un instrument flexibil, subţire, prevăzut la capăt cu o cameră video şi cu o sursă de lumină.Cu ajutorul camerei, imaginile de la nivelul zonelor explorate (esofag, stomac, duoden) sunt proiectate pe un monitor şi analizate de medic.

Durata investigaţiei este între15 şi 30 de minute, iar după efectuarea ei este posibil ca persoanei să i se ceară să mai rămână în unitatea medicală cel mult 2ore, pentru monitorizare. Se poate ca după endoscopie să apară balonări (din cauză că se introduce aer în zona explorată, pentru o mai bună vizualizare) sau usturimi în gât, senzaţii care dispar în câteva ore.

Ecografia abdominală

Analiză care este bine să fie făcută anual, de rutină, ecografia abdominală permite depistarea bolilor hepatice (ficatul gras, ciroză), pancreatice (tumori, chisturi, pacreatită cronică), renale (calculi, tumori), biliare (calculi, colecistită).

Pentru o bună vizualizare, ecografia se face cu vezica urinară plină. Astfel, cu o oră înaintea efectuării ecografiei abdominale trebuie să se consume până la 6 pahare cu apă plată sau cu suc neacidulat.

O altă recomandare este să nu se mănânce cu 6 ore înaintea ecografiei. Pentru că nu foloseşte raze X, ci ultrasunete, deci nu implică iradiere, ecografia abdominală poate fi repetată ori de câte ori este nevoie.

Colonoscopia

Această examinare este indicată pentru explorarea colonului şi rectului, detectând polipi sau tumori. Persoanele care fac această analiză trebuie să ia, cu o zi înaintea explorării, un laxativ, cu scopul golirii colonului, lucru ce permite o mai bună vizualizare. Colonoscopia se face cu anestezie uşoară şi prespune introducerea prin anus a unui colonoscop, un tub flexibil subţire, care parcurge întregul intestin gros.

Colonoscopul este dotat cu o sursă de lumină şi cu o cameră video, care transmite imagini pe un monitor. Dacă se observă polipi, medicul îi va îndepărta, pentru că există riscul ca, în timp, să se malignizeze. Tot în timpul procedurii, doctorul poate preleva ţesut pentru biopsie. Analiza durează cel mult o oră, iar persoana poate merge acasă imediat ce a trecut efectul anesteziei.

Alternativa la colonoscopie este sigmoidoscopia, care se desfăşoară pe aceleaşi principii. În cadrul sigmoidoscopiei se examinează endoscopic ultima porţiune a colonului.

Teste pentru Helicobacter pylori

Bacteria Helicobacter pylori, a cărei transmitere se face prin mâini murdare sau prin consum de legume sau fructe nespălate bine, este implicată în apariţia multor boli: gastrite, ulcer gastric sau duodenal, cancer gastric.

Există mai multe opţiuni de depistare a prezenţei bacteriei. Frecvent folosită este dozarea anticorpilor anti Helicobacter pylori în sânge.

Se poate recurge şi la endoscopia digestivă superioară, precum şi la testul respirator, care măsoară anumite substanţe în aerul expirat. De asemenea, se poate face şi testarea probelor din materiile fecale, test de preferat mai ales la copii.

1 din 4 persoane trecute de 50 de ani are polipi la nivelul colonului, care se pot îndepărta prin colonoscopie.

Sfatul specialistului

Dr. Dana Maria Bucur, medic specialist gastroenterologie, competenţe ecografie abdominală şi endoscopia digestivă diagnostică, Clinica Polisano Plaza, Bucureşti

„Prin endoscopia digestivă superioară se pot vizualiza baza limbii, laringele (dacă mişcările sunt normale sau există tumori), sfincterul esofagian superior, esofagul, joncţiunea eso-gastrică, stomacul, pilorul, bulbul duodenal şi a doua porţiune a duodenului. Analiza evidenţiază diverticuli esofagieni sau mai rar gastrici şi duodenali, hernia hiatală, modificări în cazul prezenţei refluxului gastro-esofagian, stenoza esofagiană, esofagul Barrett, ulcerul esofagian, candidoza, esofagita eozinofilică, varicele esofagiene sau gastrice. De asemenea, se detectează gastrita, ulcerul gastric sau duodenal, polipii, tumorile benigne sau maligne.”