România ocupă un loc fruntaş în topul ţărilor cele mai afectate de analfabetismul funcţional, fiind chiar pe primul loc în Europa, cu o medie de 42% dintre copii care nu sunt capabili să înţeleagă un text sau să efectueze operaţii matematice simple.

Analfabetismul funcţional conduce inevitabil la afectarea economiei ţării prin incapacitatea acestor viitori adulţi de a-şi găsi un loc de muncă la care să performeze. În acest context, analfabetismul funcţional ar trebui sa devină o prioritate strategică a ţării noastre, însă din păcate acest lucru nu se întâmplă. De aceea, cade în sarcina noastră, a tuturor, să ajutăm copiii de astăzi să devină viitori adulţi educaţi şi culturalizaţi, care pot performa la un loc de muncă.

“Ca să înţelegem mai bine problematica analfabetismului funcţional, o să vă dau un exemplu: un copil afectat de acest fenomen este perfect capabil să citească o poezie, să o memoeze şi să o recite, dar el nu va reuşi să înţeleagă informaţiile pe care aceasta le transmite sau să le folosească în vreun fel în viaţa de zi cu zi. Altfel spus, ceea ce a citit, a învăţat sau a auzit nu îi foloseşte la nimic atâta timp cât nu reuşeşte să pună în aplicare, în viaţa reală, informaţiile dobândite”, afirmă psiholog clinician Steluţa Stoian.

Cum putem remedia problema analfabetismului funcţional?

Specialiştii din domeniu afirmă că principala cauză pentru care s-a ajuns în această situaţie este metoda de învăţare bazată preponderent pe memorare şi nu pe înţelegerea conceptelor. Totodată, aceştia ne sfătuiesc să apelăm la două strategii cultural-educative, care implementate de la vârste fragede, promit să reducă rata analfabetismului funcţional în România:

Lectura unor cărţi adaptate vârstei copilului, începând cu vârsta de 1 an

Beneficiile lecturii pentru dezvoltarea copilului au fost studiate încă din cele mai vechi timpuri, iar concluziile au fost aceleaşi: lectura îi ajută pe cei mici să îşi dezvolte abilităţile de ascultare, de înţelegere a sensului cuvintelor şi de gândire logică, să îşi îmbunătăţească abilităţile de comunicare, dar şi creativitatea şi imaginaţia. Toate acestea pot fi dobândite dacă copiilor li se citeşte încă de mici, respectând câteva recomandări simple: menţineţi contactul vizual, mimica şi gesturile – îi va ajuta pe copii să rămână focusaţi, să empatizeze, fiţi consistent în lectură şi citiţi-le pe cât posibil, în fiecare zi, uneori chiar aceeaşi poveste – îi va ajuta să îşi dezvolte memoria şi limbajul, vorbiţi rar şi clar – îi va ajuta să înţeleagă mai bine şi să reproducă unele cuvinte.

 

Asimilarea informaţiilor prin recrearea poveştii

“Practica şi dialogul joacă un rol esenţial în procesul de înţelegere şi asimilare a unor noţiuni noi. Tocmai de aceea, prin lectura interactivă şi modelarea sau ilustrarea poveştilor, aceştia vor trece prin filtrul gândirii şirul evenimentelor, putând să înţeleagă ulterior, într-un mod logic, mesajul cărţii. Totodată, ei îşi vor dezvolta creativitatea şi pasiunea pentru lectură, asigurând prezenţa cărţilor în viaţa lor ca tineri şi apoi ca adulţi”, afirmă psiholog clinician Steluţa Stoian.