Despre alimentele modificate genetic se vorbeşte din ce în ce mai mult în ţara noastră în ultimii ani. Şi, aşa cum era firesc, s-au creat, ca peste tot în lume, două tabere: unii care susţin că acestea sunt un adevărat pericol pentru sănătate, bazându-se pe diverse studii şi rezultate de laborator, iar alţii care sunt de părere că sunt inofensive.

Alimentele modificate genetic cultivate cel mai mult în întreaga lume sunt porumbul, cartoful, soia şi roşia. Pentru ele (atât pentru consum uman, dar şi pentru cel animal) se folosesc tehnologii de biologie moleculară, adică de modificare a structurii ADN-ului pentru a câştiga fie în aspect (sunt mai mari şi mai frumoase), fie în rezistenţă la dăunători şi la erbicide.

De exemplu, rezistenţa la secetă se poate obţine într-un singur an, prin modificare genetică, în timp ce, în mod natural, intervine în mii de ani.

Nu există suficiente dovezi că ar afecta sănătatea

Ni se spune deseori că nu e periculos să mâncăm alimente ce conţin organisme modificate genetic (OMG), fiindcă susţin unii cercetători, nu există nicio dovadă că ar fi dăunătoare.

Potrivit lor, nu există motive să credem că modificarea precisă a genelor în laborator este primejdioasă. Unora, însă, tocmai gândul la aceste modificări le inspiră teamă. Nu există dovezi că aceste organisme modificate genetic dăunează sănătăţii, dar îngrijorarea a determinat 64 de ţări şi trei state din SUA să voteze legi care cer etichetarea alimentelor ce conţin astfel de organisme.

Imediat după ce ţara noastră a devenit membru al UE, s-a interzis cultivarea soiei modificate genetic, aşa cum prevăd reglementările forului european. Însă, în România, ca şi în alte state din Europa, se cultivă porumb modificat genetic, deşi suprafeţele cultivate au fost din ce în ce mai mici în ultimii ani.

Argumente PRO şi CONTRA

Pentru că populaţia Globului este în continuă creştere, spun specialiştii, procurarea hranei pentru miliarde de oameni va fi din ce în ce mai dificilă. Iar o soluţie pentru această situaţie este agricultura modificată genetic. Avantajul pare a fi unul singur: este mai rezistentă la dăunători, frig şi secetă.

Biologii din ţara noastră spun că, deşi eşti foarte atent la ce mănânci şi nu consumi în mod direct alimente modificate, pe masa ta ajung lapte, brânză, iaurt de la animale hrănite de cele mai multe ori cu furaje care au suferit modificări.

Însă, există unele efecte dăunătoare demonstrate:

- S-a constatat un număr tot mai mare (la nivel global) al copiilor care au alergii alimentare sau au dezvoltat rezistenţă la antibiotice

- În comparaţie cu agricultura tradiţională, alimentele modificate genetic pot avea valori nutriţionale mai scăzute.

Potrivit Centrului de Informare asupra organismelor modificate genetic, legislaţia din ţara noastră prevede obligativitatea de a eticheta aceste produse încă din iunie 2006. Însă, aceeaşi sursă precizează că legea aflată în vigoare, nu este implementată.

Bine de ştiut: Recent, Curtea Europeană de Justiţie a hotărât ca mierea şi polenul provenite de la porumbul modificat genetic, chiar şi în cantităţi foarte mici, nu vor mai putea fi vândute fără o autorizaţie prealabilă. În vigoare este însă o reglementare a UE care impune ca produsele să fie etichetate doar cu menţiunea „cu OMG“ dacă ele conţin 0,9% sau mai mult OMG.