Tot auzim în ultima vreme că în farfuriile noastre pot ajunge alimente iradiate voit. Despre ce este vorba? Şi e vreo legătură între ele şi produsele contaminate cu radiaţii din Japonia? Îţi spunem noi!

Fructele, legumele, carnea, condimentele, fructele de mare şi făina sunt câteva dintre alimentele care pot fi iradiate. Ce mai înseamnă şi asta?! Prin acest procedeu, numit şi pasteurizare la rece, alimentele sunt expuse unui câmp controlat de radiaţii ionizante.

Deci nu le confunda cu alimentele iradiate din greşeală, cum se întâmplă cu cele din Japonia, în urma dezastrului nuclear.

Producătorii folosesc iradierea pentru distrugerea bacteriilor ori a ciupercilor, dar şi pentru prelungirea duratei de viaţă a respectivului produs.

„S-a demonstrat că în urma tratării alimentelor cu radiaţii ionizante, se produc efecte benefice, cum ar fi: prelungirea termenului de valabilitate, distrugerea sau inactivarea insectelor, a paraziţilor, a microorganismelor patogene, a ciupercilor şi a drojdiilor, precum şi inhibarea încolţirii sau a germinării tuberculilor şi a bulbilor”, precizează specialiştii în sănătate publică de la Ministerul Sănătăţii.

Metoda este sigură pentru sănătate atâta timp cât nu se depăşeşte doza de radiaţii. Dar cine ne asigură că producătorii nu depăşesc doza de radiaţii?

Hrana nu devine radioactivă

Studiile nu au evidenţiat riscurile pentru sănătate ale alimentelor iradiate sub control strict, deşi au existat unele ipoteze conform cărora ar favoriza apariţia radicalilor liberi, compuşi chimici care, în număr mare, ne expun unor boli precum cancerul.

„Metoda nu are efecte negative, alimentele iradiate nu devin radioactive, iar în alimente nu apar substanţe nocive pentru sănătate.

Valoarea nutriţională nu suferă modificări mai mari decât cele survenite în urma metodelor de conservare convenţionale, precum congelarea, pasteurizarea şi sterilizarea”, spun specialiştii de la Ministerul Sănătăţii.

Totuşi, dacă vrei să fii sigur că nu consumi astfel de alimente, alege fructe şi legume autohtone, de pildă.

Procedură permisă şi la noi

Iradierea este acceptată în UE, însă aici se pot trata cu radiaţii ionizante doar condimentele, plantele aromatice uscate şi ingredientele vegetale uscate.

Implicit, şi în România este posibilă iradierea, însă doar pentru produsele permise în UE. Astfel de alimente trebuie să aibă pe etichetă menţiunea că sunt tratate cu radiaţii ionizante.

Însă acest lucru nu înseamnă că în ţara noastră nu putem găsi la vânzare produse alimentare iradiate.

Nu le confunda cu mâncarea contaminată!

Termeni precum iradierea şi contaminarea radioactivă a alimentelor s-ar putea să creeze confuzii. La nivel mondial, au apărut temeri legate de alimentele contaminate radioactiv după dezastrul nuclear din Japonia.

Nu avem motive de îngrijorare, pentru că în 2011 România nu a importat alimente din Japonia, potrivit autorităţilor.

Eventualele produse alimentare provenind din această ţară vor fi testate radioactiv de specialiştii din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

"Se distrug vitaminele"

În cartea „Noua ordine alimentară. Şi noi ce mai mâncăm?”, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, afirmă că alimentele pot avea de suferit în urma iradierii:

„Până în prezent, nu se cunosc consecinţele unui consum îndelungat de alimente iradiate asupra sănătăţii, însă mecanismul de acţiune al radiaţiilor ionizante constă în generarea de radicali liberi foarte reactivi, care distrug contaminanţii biologici (bacterii, ciuperci etc.) şi în cazul plantelor iradiate distrug enzimele, vitaminele şi puterea de germinare (cartofi, ceapă, ustoroi).”

INFO: Prin iradiere, se opreşte încolţirea cepei, usturoiului şi a cartofilor.