,,Colesterolul rău” e dăunător pentru sistemul cardiovascular, în timp ce colesterolul ,,bun” ajută la menţinerea sănătăţii arterelor.

Ce este colesterolul

Colesterolul intră în compoziţia membranelor celulare şi este necesar în sinteza hormonilor. Ficatul produce tot colesterolul de care organismul are nevoie în mod normal, dar acesta se acumulează în organism în cazul unei alimentaţii prea bogate în grăsimi de origine animală. Deşi este vital pentru organism, în cantităţi mari, colesterolul este dăunătoar pentru că se depune pe vasele de sânge şi poate provoaca afecţiuni cardiovasculare.

Nivelul crescut al colesterolului are cauze genetice, însă persoanele care suferă de obezitate şi diabet sunt şi ele predispuse la valori mai mari ale acestuia.

Pe lângă predispoziţia genetică, s-a constatat că, printre cauzele creşterii colesterolului, se numără şi fumatul, consumul excesiv de cafea, stresul, unele medicamente, zahărul rafinat şi aditivii alimentari.

Ce înseamnă colesterolul ,,bun'' (HDL)

Rolul colesterolul bun este de a atrage particulele de grăsime care se depun pe pereţii arterelor, prevenind astfel formarea plăcii (vinovată de boli precum circulaţie slabă sau arterioscleroză).

Colesterolul este o ,,boală tăcută'', deoarece nu există simptome care să arate blocajul arterelor, astfel că factorul prevenire este extrem de important.

În cazul adulţilor, un nivel bun de colesterol se află undeva între 40 şi 60 mg/dl, dar şi sub aceste limite, lucru care denotă o bună sănătate.

În plus, colesterolul bun previne problemele cardiovasculare şi împiedică acumularea grăsimilor pe artere.

Alimente care cresc colesterolul ,,bun''

Alimentaţia joacă un rol extrem de important în menţinerea unui colesterol bun. Astfel, o alimentaţie mult prea bogată în grăsimi nesănătoase creşte nivelul colesterolului rău, în timp ce o dietă echilibrată creşte colesterolul bun.

Iată, aşadar, care sunt alimentele care împiedică formarea colesterolului rău şi care ne menţin sănătoşi:

Acizi graşi Omega-3 şi Omega-6

Aceste uleiuri reprezintă vindecători prin excelenţă ai inimii. Cu ajutorul lor, ficatul poate produce nişte substanţe numite prostaglandine, care au proprietăţi antiinflamatoare, antitrombotice şi vasodilatatoare.

Acizii graşi Omega-3 şi Omega-6 se găsesc din belşug în umătoarele alimente: nuci, seminţe de in, quinoa, seminţe de chia, linte, fasole, năut, avocado, broccoli, varză şi peşte (macrou, sardine, ton şi somon).

Pentru a profita de efectele benefice ale Omega-3 şi Omega-6, ţine cont de următoarele sfaturi:

- Foloseşte uleiuri vegetale de bună calitate (presate la rece);

- Consumă alimente crude (în cazul seminţelor şi uleiurilor) sau gătite puţin la abur, atunci când vine vorba de legume sau peşte (în caz contrar, îşi vor pierde toate calităţile nutritive);

- Mănâncă de 2 ori pe săptămână legume crude sau gătite la abur şi stropite cu ulei de măsline;

- Adaugă seminţele mai sus menţionate în iaurturi, supe, salate, plăcinte, piureuri sau sucuri.

Antioxidanţi

Antioxidanţii reduc nivelul de colesterol rău şi stimulează producerea de colesterol bun. Astfel, vitamina C şi flavonoide precum betacarotenul sau licopenul care se găsesc în legume şi fructe au un rol deosebit de important.

Este recomandat să mănânci zilnic 5 tipuri de fructe şi legume precum: anghinare, vinete, dovlecei, varză, sparanghel, spanac, mandarine, mango, peşte, cartofi, portocale, kaki, papaya, ananas, ridichi şi morcovi.