Deşi începutul alergiilor este încă din primăvară, vara face parte din anotimpurile când alergiile sunt în plină forţă, din păcate. Vara este propice alergiilor în special din cauza căldurii, a umidităţii, a prafului şi a poluării excesive. Toate acestea fac ca simptomele să nu dispară, iar unele alergii se pot înrăutăţii.

Deşi începutul alergiilor este încă din primăvară, vara face parte din anotimpurile când alergiile sunt în plină forţă, din păcate. Vara este propice alergiilor în special din cauza căldurii, a umidităţii, a prafului şi a poluării excesive. Toate acestea fac ca simptomele să nu dispară, iar unele alergii se pot înrăutăţii.

Pentru a putea trata cum trebuie o alergie de vară, mai întâi este esenţial să se cunoască cauzele apariţiei, simptomele lor şi cum pot fi ele diminuate în aşa fel încât toată lumea să se poată bucura de vară.

Alergii de vară – Cauze

Cea mai întâlnită cauză a alergiilor este polenul eliberat de plantele mascul pentru a poleniza florile din jur. Adierea de vară împrăştie tot timpul acest polen, care nu se poate vedea cu ochiul liber. Reacţiile alergice la polen înseamnă, de fapt, o activitatea anormală a sistemului imun, care percep granulele de polen ca un factor agresiv asupra organismului, de aceea apar aceste reacţii neplăcute, numite alergii.

Polenul care vine în contact cu mucoasa nazală, acolo unde există un teren atopic, duce la reacţii neplăcute ale organismului, care încearcă să îndepărteze intrusul. Polenul călătoreşte zeci sau sute de kilometri, făcând astfel multe victime printre persoanele cu teren atopic. De aceea, persoanele hipersensibile sunt sfătuite să se ferească cât mai mult de zonele cu vegetaţie bogată. Chiar dacă până la începutul verii cei mai mulţi copaci îşi încheie ciclul de polenizare, iarba şi florile sunt în plin proces de polenizare toată vara.

Specialiştii în domeniu au extras cele mai periculoase plante din punctul de vedere al alergiilor. Ambrozia şi cam toate buruienile de pa câmpii, pipirigul, pelinul şi talpa-gâştei sunt în topul listei negre.

Pe lângă aceste plante, poluanţii din aer, precum ozonul, intensifică şi cresc frecvenţa episoadelor alergice şi crizelor de astm bronşic. Tot ozonul poate influenţa evoluţia persoanelor cu boli cardiovasculare sau bronşite. Ozonul se formează printr-o combinaţie de oxid nitric, gaze de eşapament şi raze ultraviolete, deci marile oraşe reprezintă un adevărat infern pentru persoanele predispuse la alergii.

O altă cauză des întâlnită la pacienţii cu alergii de vară o reprezintă insectele, de obicei cele care înţeapă, precum viespile, albinele, tăunii, bondarii, ţânţarii. Aproximativ 5% din înţepăturile albinelor pot ameninţa viaţa, deoarece se complică cu şoc anafilactic, iar dacă nu există tratament imediat, persoana înţepată poate deceda.

Alte cauze în apariţia alergiilor sunt chiar în casă, în colţurile întunecate, umede sau chiar în lenjerie, cearşaf sau pat. Acarienii sunt microorganisme ce stau în praf sau blana animalelor şi se înmulţesc la căldură şi umiditate. Pernele, cearşafurile şi covoraşele neaspirate sunt locurile lor preferate. Reziduurile acestor microorganisme se împrăştie în aer, pătrund în piele, în căile respiratorii şi provoacă alergiile.

Unele persoane pot face alergii de la aditiv chimici, medicamente, latex sau chiar alimente şi alte elemente înconjurătoare.

Alergii de vară – Simptome

Cea mai frecventă alergie de vară este rinita alergică, care afectează cam 15% din populaţia adultă. Vârsta medie la care apar alergiile este între 8 şi 11 ani şi diferă în funcţie de arealul geografic în care ne situăm. Mai mult de 80% din cazuri apar până la vârsta de 20 de ani.

Printre simptomele alergiilor de vară enumerăm: congestia nazală, rinoree (scurgerea de materii fluide din nas), tuse, strănut, somnolenţă crescută, edem palpebral, lăcrimare maximă, cefalee, eritem conjunctival, prurit ocular sau nazal.

Toate persoanele care prezintă semne ale alergiei de vară şi care sunt grav afectate de către acestea, sunt sfătuite să meargă la un consult de specialitate pentru efectuarea testelor pentru depistarea cauzei alergiei. Cele mai multe teste se fac infectând o cantitate redusă de alergeni pentru a identifica alergia. Acestea se fac în braţ sau în spate şi sunt pozitive atunci când apare o reacţie locală uşoară. Se mai fac şi analize de sânge pentru depistarea alergiilor, cel mai utilizat test este cel de radioimunoabsorbţie.

Alergii de vară – Tratament

Medicamentele care se prescriu pentru alergiile de vară includ antihistaminicele, decongestionante nazale, sodiu cromolin. Preparatele care se eliberează doar sub prescripţie medicală sunt preparate mixte mai agresive şi mai eficiente, cu acţiune decongestionantă şi antihistaminică, dar şi corticosteroizi care se administrează intranazal.

În general, toate antihistaminicele sunt eficiente în alergiile de sezon, cum sunt şi cele de vară, deoarece prezintă un risc redus de reacţii adverse. La fel de bune sunt şi spray-urile antihistaminice, de tipul olopatadinei, loratadina şi desloratadina.

Nu se administrează antihistaminice fără sfatul unui medic, deoarece acestea pot interacţiona periculos cu alte substanţe, precum antibioticele sau alcoolul. În plus, antihistaminicele de generaţie veche, deşi la fel de eficiente, au un risc mai mare de apariţia a somnolenţei.

În controlul tuturor simptomelor alergiilor, corticosteroizii sunt foarte eficienţi şi pot fi utilizaţi în siguranţă, deoarece reacţiile adverse sunt reduse. Se pot administra şi picături oftalmologice, acolo unde lăcrimarea este densă sau în eritem conjunctival. Administrarea sodiului cromolin se recomandă anterior expunerii la factorii alergici şi înainte cu 2 săptămâni de la începerea debutului polenizării, pentru prevenirea alergiilor.