Glutenul este o proteină din cereale care poate duce la dezvoltarea bolii celiace sau la sensibilitatea la gluten non-celiacă. Alergia la gluten este mai frecventă la copii.

Alergia la gluten afectează mai des copiii

Alergia la grâu este un răspuns imun la oricare dintre proteinele din compoziţia grâului, inclusiv la gluten şi apare mai des la copii. Se pare că peste jumătate dintre aceştia reuşesc să scape de alergia la grâu până la intrarea în adolescenţă. Printre simptomele alergiei la grâu se numără greaţa şi vărsăturile, diareea, iritarea gurii şi a gâtului pe interior, congestia nazală şi dificultatea la respiraţie. Aceste simptome pot apărea imediat după consumarea produselor cu grâu sau la aproximativ două ore.

A nu se confunda cu boala celiacă

Boala celiacă este cea mai severă formă de intoleranţă la gluten, o tulburare autoimună care apare atunci când sistemul imunitar reacţionează negativ la gluten. Consumul de gluten va determina sistemul imunitar al unei persoane cu boală celiacă să provoace daune vilozităţilor intestinale, cele care sunt responsabile cu absorbţia nutrimentelor. Dacă sănătatea vilozităţilor este afectată, se poate ajunge la malnutriţie şi deteriorare permanentă a intestinelor. Simptomele bolii celiace sunt diferite la copii şi la adulţi. Copiii resimt în general simptome digestive, precum balonare, constipaţie sau, dimpotrivă, diaree cronică, dureri de stomac şi vărsături. Adulţii experimentează mai degrabă simptome precum oboseala, depresia sau anxietatea, durerile de cap sau de articulaţii, infertilitate sau sarcini pierdute în mod repetat.

Sensibilitatea la gluten non-celiacă 

Această stare poate apărea la persoane care nu suferă nici de boala celiacă şi nici de alergie la grâu. Simptomele cele mai comune sunt oboseala fizică şi mentală, durerea de cap, durerile abdominale şi balonarea. Nu există un test specific pentru a descoperi sensibilitatea la gluten non-celiacă, diagnosticul punându-se după ce testele ies negative pentru boala celiacă şi alergia la grâu.

Medicul va sfătui pacientul să adopte o alimentaţie din care să excludă glutenul, deoarece se pare că există o legătură între sensibilitatea la gluten şi apariţia bolilor autoimune. Alimentele cele mai bogate în gluten sunt grâul (şi produsele din grâu: pâine, paste, prăjituri din comerţ, covrigei, biscuiţi etc.)  secara şi orzul. În situaţia în care consumul de gluten îţi creează probleme, e bine să citeşti cu atenţie etichetele produselor, pentru că această proteină se mai ascunde şi în alte alimente. Nu e cazul să renunţi complet la cereale, pentru că unele nu conţin deloc gluten, spre exemplu orezul, porumbul, quinoa, meiul, seminţele de in, ovăzul şi amaranthul. În plus, nu ai de ce să îţi faci griji în privinţa nutrimentelor de care te privezi, deoarece în produsele alimentare care conţin gluten nu există substanţe hrănitoare pe care să nu le poţi obţine din alte alimente.

Citeşte mai multe despre alergia la gluten şi boala celiacă:

Tot ce trebuie să ştii despre alergie şi intoleranţa alimentară

Ce este boala celiacă