Sărbătorile au trecut şi în unele cupluri la fel şi starea de bine, de bună-dispoziţie. Iată ce ne sfătuieşte psiholog Liliana Lupu.

Cum să ne readaptăm la noul program, la vechile îndatoriri de serviciu şi familie, fără să fim irascibili şi agresivi cu cei din jur?

Această stare de irascibilitate şi frustrare poate fi datorată şi/sau potenţată în cazul anumitor persoane, de o serie de factori cum ar fi durerea fizică sau psihică, disconfortul, nemulţumirea de sine sau de ceilalţi, lipsa de motivaţie, alcoolul şi chiar anumite medicamente.

Un alt factor ce diferenţiează agresivitatea este apartenenţa la gen, astfel încât bărbaţii sunt, în genere, mai frecvent agresivi decât femeile. Bărbaţii îşi exprimă agresivitatea mai mult în plan fizic iar femeile sunt caracterizate de o agresivitate verbală şi relaţională mult mai mare cum ar fi rejecţia socială.

Există o teorie care susţine că agresivitatea creşte cu atât mai mult cu cât persoana nu-şi poate atinge scopurile. Cu cât persoana se află mai aproape de îndeplinirea scopului său, cu atât agresivitatea în caz de neîndeplinire a scopului este mai mare.

Expectaţiile au şi ele un rol important. Cu cât aşteptările sunt mai mari, şi agresivitatea este mai mare. Cultura joacă un rol dominant în agresivitate. Studiile antropologice arată că unele culturi au agresivitate scăzută, iar altele foarte înaltă. De exemplu, bărbaţii americani sunt în medie mai agresivi decât japonezii sau spaniolii, iar în cadrul culturii americane sudicii sunt în general mai agresivi decât nordicii. Totuşi, adoptarea unui anumit comportament depinde de înclinaţiile individuale.