Ai trigliceridele mărite? Iată ce trebuie să faci!

1 2 jpg jpeg

Trigliceridele sunt molecule lipidice alcătuite din diferite tipuri de acizi şi sunt prezente în celulele grase (adipocite) şi în sânge. Majoritatea acestor grăsimi provin din alimentaţie, o mică parte fiind sintetizată la nivelul ficatului.

În urma digestiei, excesul de calorii din alimente se depozitează în adipocite ca trigliceride. Acestea formează un adevărat rezervor energetic necesar pentru susţinerea activităţilor cotidiene. De asemenea, trigliceridele transportă vitaminele liposolubile (A, D, E şi K) în sânge.

Alimentaţia haotică favorizează creşterea trigliceridelor

O alimentaţie dezechilibrată, bogată în grăsimi, şi, mai ales, consumul excesiv de alcool şi/sau de zahăr duc la creşterea nivelului de trigliceride.

De cele mai multe ori, hipertrigliceridemia este asociată cu obezitatea, cu diabetul zaharat tratat incorect, cu bolile de rinichi (mai ales cu insuficienţa renală cronică), cu afecţiunile endocrine (hipotiroidia), precum şi cu administrarea unor medicamente (betablocante, diuretice, corticosteroizi, interferon, contraceptivele orale care conţin estrogen).

De asemenea, creşteri temporare ale trigliceridelor pot fi întâlnite şi în sarcină. În schimb, dozele mari de vitamina C şi heparina pot duce la scăderea acestor grăsimi în sânge, acelaşi efect avându-l şi slăbitul.

Obiectiv: sub 150 mg/dl

La multe persoane, creşterea nivelului trigliceridelor se asociază cu excesul de colesterol „rău“. De altfel, majoritatea medicilor recomandă dozarea lor concomitentă.

Concentraţia normală a trigliceridelor trebuie să fie sub 150 mg/dl, valorile peste acest nivel fiind definite ca hipertrigliceridemie. În acest caz, medicul de familie recomandă un regim alimentar echilibrat, renunţarea la alcool şi la tutun şi 30 de minute de mişcare zilnică.

Dacă, după modificarea stilului de viaţă, trigliceridele nu scad sub 150 mg/dl, se recomandă tratamentul medicamentos (cu statine, fibraţi, ulei de peşte).

Terapia trebuie iniţiată numai de medic, care va alege cel mai potrivit tip de medicamente, în funcţie de eventualele probleme de sănătate ale pacientului. Este bine de ştiut că tratamentul medicamentos trebuie să fie administrat pe perioade lungi.

Pancreatita acută, una dintre complicaţii

Dacă valoarea trigliceridelor depăşeşte 500-1000 mg/dl, este foarte posibil să apară o afecţiune gravă, pancreatita acută, care reprezintă inflamaţia pancreasului. Se manifestă printr-o durere puternică în partea superioară a abdomenului, sub stern, care poate iradia spre spate, precum şi prin febră, ritm cardiac rapid, stări de vomă şi de greaţă. Pancreatita acută este o urgenţă medicală, de aceea, prezentarea la medic nu trebuie amânată.

De asemenea, hipertrigliceridemia este factor de risc şi pentru apariţia bolilor cardiovasculare, mai ales când se asociază cu nivelul crescut al colesterolului „rău“, cu sedentarismul, cu hipertensiunea arterială şi cu obezitatea. Este bine de ştiut că şi în cazul în care colesterolul are limite normale, hipertrigliceridemia este un factor de risc pentru accidentul vascular cerebral şi pentru infarct.

Creşterea peste 150 mg/dl a trigliceridelor este prezentă la aproape 30-40% din populaţia adultă din ţara noastră.

Cum să „citeşti“ analizele

La fel ca şi colesterolul, nivelul trigliceridelor este determinat cu ajutorul analizelor de sânge. Trigliceridele se dozează pe stomacul gol, după un repaus alimentar de 12 ore. Iată cum descifrezi rezultatul!

NORMAL: < 150 mg/dl

Crescut la limită: 150 – 199 mg/dl

Crescut: 200 – 499 mg/dl

Sever: ≥ 500 mg/dl