După petrecerea de nuntă, dansul mirilor, torul miresei şi aruncatul buchetului de către mireasă începe căclătoria în doi numită mariaj. O aventură la bine şi la rău, care este alcătuită din mai multe etape, spune autoarea americană Susan Shapiro Barash, în cartea sa „Cele nouă faze ale căsniciei: cum să reuşeşti, cum să o termini şi cum să o păstrezi".

Autoarea cărţii a intervievat mai mult de 200 de femei cu vârsta între 21 şi 85 de ani, iar pe baza răspunsurilor acestora şi-a construit ghidul fazelor căsniciei.
Potrivit studiului, citat de dailymail.co.uk, şase femei din zece ar spune „nu" dacă ar trebui să ia din nou decizia de a se căsători cu acelaşi bărbat. Şi totuşi, ce se întâmplă într e„da“-ul din tot sufletul şi „mai bine nu mă măritam niciodată!"

Autoarea încearcă să găsească răspunsurile în cartea sa şi explică faptul că există mai multe trepte în drumul spre „şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi".

Etapa 1 - mireasa îndrăgostită şi plină de speranţă

Este cea mai idealizată fază a unei relaţii şi cea mai răvnită. Este momentul în care cei se bucură de cele trei ingrediente ale unui mariaj fericit: pasiune, intimitate şi angajament.

Poate că protagoniştii au trecut deja prin câteva furtuni, dar le-au înfruntat împreună. La acest moment, el o crede cea mai frumoasă femeie din univers, iar ea îl consideră piatra ei de temelie, ambii fiind convinşi că mariajul nu se va termina niciodată.

„Soţiile aflate în această fază se luptă să păstreze pasiunea vie în cuplu. Multe spun că sunt hotărâte să aibă o căsnicie fericită tocmai pentru că părinţii au divorţat", spune autoarea cărţii.

Etapa a 2-a - soţia perfectă

Înainte de nuntă, a existat o înţelegere cum că cei doi îşi vor împărţi în mod egal sarcinile casnice. Însă, după doi-trei ani de căsnicie, mireasa îndrăgostită se trezeşte şi cu rolul de menajeră, de curier sau de instalator.

Potrivit autoarei, bărbaţii tind să-şi pună soţia într-o astfel de situaţie mai mult sau mai puţin conştient, considerând că şi-au făcut datoria prin simplul fapt că au luat-o de nevastă pe aleasa inimii.

Din acest motiv, multe soţii ajung să fie epuizate fizic şi psihic de multitudinea sarcinilor casnice pe care le îndeplinesc singure, deşi au acelaşi program de muncă precum soţii iubitori.

Sfat: Când proastele obiceiuri ies la suprafaţă este posibil ca partenerul de cuplu, mai ales partenera, să aibă un şoc. Dar cei doi trebuie să-şi amintească mereu că nicio căsnicie nu este perfectă.

Etapa a 3-a - apariţia copilului

Odată cu apariţia primului copil, atitudinea femeilor tinde să se schimbe considerabil. Multe îşi pierd interesul pentru partener, mai ales cel sexual, ceea ce poate fi frustrant pentru un partener mascul obişnuit să primească toată atenţia ei. Altele încep să dea indicaţii soţului tot timpul, ce să facă şi ce nu în legătură cu copilul.

Sfat: Specialiştii susţin că o femeie nu trebuie să uite de ea şi să se dedice total meseriei de mamă. Este important ca ea să aibă grijă nu doar de cel mic, ci şi de relaţie.

Etapa a 4-a - un dormitor, două vise

Este o etapă care apare după 9-10 ani de căsnicie, când soţii simt că fiecare pauză (o călătorie de afaceri, o vizită la părinţi fără partener) reprezintă o gură de aer binevenită. Potrivit lui Susan Shapiro Barash, chiar şi atunci când partenerii nu doresc separarea, ei adună resentimente. Cele mai comune sunt banii şi creşterea copiilor.

Sfat: Coboară ştacheta. Dezamăgirea este mai mică dacă cei doi se adaptează schimbărilor, inevitabile într-o căsnicie, şi învaţă să-şi ajusteze aşteptările, potrivit autoarei cărţii.

Etapa a 5-a - distanţa

După aproximativ 15 ani de căsnicie, când copiii au crescut şi devin independenţi, soţiile care au stat acasă pentru a-i creşte se gândesc să se reangajeze. Un nou serviciu reprezintă însă, pentru o astfel de femeie, un prilej de aventură.

Aproximativ 60% din femei au recunoscut că au avut sau că măcar şi-au închipuit o aventură în timpul căsniciei, arată un sondaj citat în carte. Femeile spun că o aventură reprezintă pentru ele o modalitate de a-şi reconsidera rolul de soţie. Amantul satisface acele dorinţe pe care soţul nu le mai îndeplineşte şi aproape mereu e chiar opusul soţului.

Sfat: Femeile care simt lipsa intimităţii căsătoriei, de apropierea pe care o simţeau odată vizavi de soţ, ar trebui să depună eforturi pentru a reaprinde flacăra relaţiei.

Etapa a 6-a - divorţul la vârsta a II-a

Pentru femeile care au fost soţii timp de 20 de ani şi au început o aventură în etapa a 5-a, această perioadă poate fi sfârşitul mariajului. Au reînceput să câştige bine, iar copiii nu mai sunt dependenţi de ele, aşa că s-ar putea simţi mult mai încrezătoare în propriile forţe, iar astfel ar avea mai multă putere să divorţeze.

„Femeile se întreabă cum ar fi dacă ar fi din nou singure, sunt fascinate de viaţa prietenelor lor care nu s-au legat de un bărbat. Se simt chiar îndreptăţite să ceară divorţul", a spus Susan Shapiro Barash.

Sfat: Un psiholog ar putea fi de mare ajutor într- o astfel de situaţie. În cel mai rău caz, soţii ar trebui să încerce o separare de probă.

Etapa a-7-a, renegocierea

După 15-30 de ani de căsnicie soţii ar putea reevalua propria viaţă şi în funcţie de rezultat, vor decide dacă mai doresc sau nu să rămână în mariaj.

„Nu poţi trăi nici cu el, nici fără el sau cel puţin aşa simte o nevastă aflată în această etapă. Zona de confort în care se află şi statutul de soţie ar putea cântări în favoarea păstrării mariajului", a explicat specialistul.

Sfat: Cei aflaţi în această situaţie trebuie să se gândească foarte bine dacă sunt influenţaţi de prietenii lor burlaci sau de prietenele divorţate în luarea deciziei de separarae. Totodată, trebuie să nu-şi imagineze că viaţa de celibatar este sinonimă cu fericirea.

Etapa a 8-a - echilibrul

După 30-40 de ani de căsătorie, nu mai este loc pentru manipulare sau jocuri de putere în cuplu. Cei doi îşi cunosc foarte bine „bunele" şi „relele" şi au învăţat să le accepte sau să apeleze la compromisuri. Şi nepoţii pot contribui la acest echilibru.

Sfat: Partenerii trebuie să se concentreze pe a fi prieteni foarte buni. Soţia trebuie să fie generoasă şi atentă cu el, iar acesta îi va întoarce favoarea, asigură specialiştii.

Etapa a 9-a - o altfel de iubire

Când soţii se apropie de nunta de aur sau de cea de argint, soţiile odată impulsive au învăţat să fie răbdătoare şi, mai ales, iertătoare.

Tensiunile din cauza banilor pot apărea şi acum. Femeile au tendinţa să le dea din economiile lor copiilor, în timp ce partenerii lor se pot simţi frustraţi, fiindcă ar vrea să se bucre de economiile făcute la tinereţe.

Sfat: Cei doi nu ar trebui să mai păstreze ranchiună pentru faptele mai puţin plăcute din tinereţe. Este vremea liniştii, a păcii şi a bucuriei.