Tot mai des întâlnite, afecţiunile gingivale reprezintă problema numărul 1 în igiena orală. Medicul stomatolog Andra Custura ne spune cum pot fi prevenite, cum ne putem da seama dacă avem probleme gingivale, dar şi care sunt cele mai bune tratamente.

Un studiu recent a arătat că aproximativ 80-85% dintre persoane riscă să facă o formă de boală parodontală cu evoluţie cronică, 10% din populaţie nu face nici un fel de boală parodontală fiind imună, iar 5% riscă să facă o formă agresivă a afecţiunii cu o evoluţie mult mai rapidă şi un răspuns mult mai dificil la tratament.

Ce sunt afecţiunile gingivo-paradontale

Acestea apar când placa bacteriană acoperă dinţii şi irită gingiile, care se inflamează. Primul simptom care trebuie să te îngrijoreze este sângerarea dinţilor. Gingivita este prima fază a afecţiunilor gingivale, atunci când gingiile sunt inflamate şi sângerează.

„Gingivitele netratate perioade lungi de timp pot evolua spre afecţiuni mai grave cum sunt parodontitele/parodontopatiile. Pe măsură ce parodontita evoluează, osul care fixează dintele în maxilare se retrage şi dinţii încep să se clatine. Dacă boala nu este oprită la timp, în final dinţii ies singuri din os. De aceea parodontita a devenit cauza principală a pierderii dinţilor”, explică medicul stomatolog Andra Custura de la Clinica Andra Smile din Bucureşti.

Cum poate fi prevenită boala

Cea mai bună metodă pentru a preveni afecţiunile gingivale este asigurarea unei îngrijiri adecvate. Este esenţial să vizitaţi medicul dentist o dată la 6 luni.

Utilizarea unei game complete de produse, adecvate stării de sănătate a cavităţii bucale, conform recomandării medicului dentist: pastă de dinţi, apă de gură, aţă dentară, periuţe interdentare. De asemenea, utilizarea tehnicii de periaj corectă asigura gingii sănătoase.

Mirosul neplăcut al gurii, printre simptome

Unul dintre primele semne este apariţia sângerării în jurul dinţilor în timpul spălatului pe dinţi sau în timpul meselor. Un alt simptom este mirosul neplăcut al gurii. O situatie care reprezintă o urgenţă din acest punct de vedere este dacă observaţi dinţi care au mobilitate.

„Majoritatea oamenilor suferă de o formă sau alta a afecţiunilor gingivale. În general, gingivitele pot apărea la orice vârstă, dar parodontoza apare cel mai des la vârsta adultă de peste 40 de ani. Totuşi boala evoluează în cele mai multe cazuri foarte încet aşa că poate fi descoperită şi tratată la timp“, adauga medicul stomatolog.

Semnele afecţiunilor gingivale sunt în general greu de recunoscut, însă sunt detectate foarte repede de către un medic stomatolog, la un control de rutină. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, sistemul nostru imunitar îşi pierde eficacitatea comparativ cu vârstele anterioare, iar scăderea imunităţii poate contribui la apariţia problemelor gingivale. De asemenea, problema dentară este favorizată şi de alţi factori:

- fumatul tinde să cauzeze o creştere a bolii parodontale Fumul inhalat poate lăsa toxine iritante pe dinţi care pot fi dificil de eliminat prin igiena orală. Aceste substanţe nesănătoase pot provoca gingiilor sângerari. Fumătorii pot avea, de asemenea, un răspuns imun compromis la infecţie şi probleme cu vindecarea corecta şi oxigenarea - factorii care pot influenţa negativ gingiile;

- în timpul sarcinii gingiile pot să devină mai vulnerabile la sângerări din cauza modificărilor hormonale. In cele nouă luni de sarcină, organismul suferă atât de multe schimbări încât îi este greu să se obişnuiască cu toate acestea. Din studiile efectuate, se constată că peste jumătate dintre femeile însărcinate se confruntă cu afecţiuni gingvo-dentare;

- stresul neuro-psihic poate duce la afectarea sistemului imunitar, favorizând astfel creşterea numărului bacteriilor care determină afecţiuni gingivale;

- persoanele cu diabet sunt mai vulnerabile la infecţiile gingivale. Structura vaselor de sânge este modificată, ceea ce poate cauza o reducere a circulaţiei sangvine, care, la rândul său, poate afecta structura ţesutului gingival şi a celui osos.

Detartrajul dentar, parte din tratament

Motivul principal este acumularea de bacterii în jurul dinţilor, de aceea tratamentul constă în îndepărtarea plăcii bacteriene în cele mai multe cazuri prin detartraj.

„Atunci când dinţii sunt foarte afectaţi cu retracţii mari de os şi mobilitate patologică este nevoie de anestezie şi curăţarea subgingivală a rădăcinilor dentare prin igienizare subgingivală. Pentru îndepărtarea completă a bacteriilor pot fi necesare paste cu diferite antibiotice aplicate în jurul dinţilor“, spune medicul Andra Custura.