Atunci când aritmia nu mai poate fi tratată cu ajutorul medicamentelor, se recomandă ablaţia cardiacă. Îi spunem în ce constă procedura, cum se realizează şi care sunt riscurile pe care le presupune intervenţia.

Ablaţia cardiacă este o intervenţie minim invazivă, care constă în cicatrizarea sau înlăturarea completă a ţesutului inimii care provoacă tulburările de ritm cardiac. Operaţia este recomandată persoanelor mai vârstnice, precum şi celor care suferă de sindromul Wolff-Parkinson-White.

Cum se realizează

Pentru ca pacientul să nu resimtă dureri în timpul intervenţiei, medicul îi va administra intravenos un sedativ sau se realizează o anestezie locală. Se introduce un cateter printr-o venă sau printr-o arteră până la nivelul inimii, unde se cauterizează ţesutul responsabil de apariţia aritmiei, cu ajutorul unei unde de radiofrecvenţă.

Întregul procedeu este urmărit pe un monitor. Ablaţia cardiacă se poate realiza şi cu ajutorul unui laser, în care sunt încorporaţi senzori electrici. Cicatricea apărută în urma cauterizării va crea o barieră între ţesutul sănătos şi cel bolnav, iar semnalele electrice anormale trimise nu vor mai afecta cordul.

Procedura de recuperare

Ablaţia cardiacă durează între 3 şi 6 ore şi în timpul ei pacientul poate resimţi o uşoară senzaţie de arsură, atunci când ţesutul este cauterizat. De obicei, este necesară o zi de spitalizare, iar pacientul îşi poate relua activitatea în doar câteva zile. Pentru a păstra inima sănătoasă este necesară renunţarea la cafea, la alcool şi la ţigări, precum şi menţinerea unei greutăţi normale.

Info

Operaţia de ablaţie prin cateter are o rată de succes de peste 60%, fiind determinată atât de gravitatea problemei, cât şi de experienţa şi tehnica medicului cardiolog.

Ce sunt aritmiile

Din cauza stresului, a abuzului de ţigări, de cafea sau de alcool pot apărea modificări ale ritmului normal al inimii. Alte cauze ale apariţiei aritmiilor sunt îmbătrânirea inimii, anumite medicamente, cum ar fi diureticele sau decongestionantele nazale, hipertensiunea arterială, diabetul sau cicatricile cardiace rămase în urma infarctului.

Printre simptome se numără durerile în piept, îngreunarea respiraţiei şi senzaţia de vibraţie în piept. Este necesară consultarea imediată a medicului dacă aritmiile sunt însoţite de ameţeală, confuzie, senzaţie de leşin şi scurtarea respiraţiei.

Sfatul specialistului

Dr. Codrin Paştina, medic specialist cardiologie, clinica Medicover, Braşov

Unul dintre principalele avantaje ale acestei proceduri este perioada foarte redusă de recuperare necesară în cazul majorităţii pacienţilor (aproximativ o zi), comparativ cu alte intervenţii chirurgicale cardiace.

Ca în cazul oricărei operaţii, ablaţia presupune unele riscuri: sângerǎri, infecţii, dureri la introducerea cateterului.

Riscurile mai grave ale procedurii sunt reprezentate de formarea cheagurilor de sânge şi complicaţii la nivelul puncţionării.