Alexandru Darie a încetat din viaţă la vârsta de 60 de ani. Regizorul suferea de ciroză hepatică şi era internat la Institutul Clinic Fundeni.

Bolnav de ciroză, regizorul de la Teatrul Bulandra se afla pe listele de transplant hepatic. Alexandru „Ducu” Darie este unul dintre cei mai importanţi regizori români, a cărui muncă a fost cunoscută atât în ţară, cât şi în străinătate.

Ce este ciroza hepatică

Ciroza este stadiul final de evoluţie a hepatitelor cronice B şi C şi se caracterizează printr-o fibroză extinsă şi prin distrugerea celulei hepatice. Specifice cirozei sunt pierderea structurii normale a ficatului, formarea de noduli şi alterarea vascularizaţiei. Boală hepatică progresivă, ciroza evoluează pe o perioadă îndelungată, 10-15 ani, când ajunge într-un stadiu ireversibil. Afecţiunea se caracterizată prin prezenţa unui ţesut fibros care înconjoară celulele hepatice normale, iar aspectul nodular al ficatului alterează funcţiile acestui organ.

De ce apare

Abuzul de alcool şi infecţia cu un virus hepatitic (B sau C) sunt cel mai frecvente cauze (90%) care duc la dezvoltarea cirozei. Diagnosticul este pus adesea la marii băutori de alcool (160 g alcool/zi, timp de 15 ani, la bărbaţi, şi 60 g alcool/zi, timp de 10 ani, la femei).

Este bine de ştiut că afecţiunea mai poate fi cauzată şi de: hepatita autoimună (sistemul imunitar atacă propriile celule), acumularea de grăsimi în ficat (steatoza hepatică nonalcoolică), unele afecţiuni ereditare (boala Wilson), precum şi de expunerea la substanţe toxice.

Ficatul mărit, semn de boală

În fază incipientă, ciroza nu prezintă simptome. Pe măsură ce boala avansează, apar: umflarea şi întărirea ficatului (care duce la umflarea abdomenului), oboseală accentuată, creşterea uşoară a temperaturii, slăbirea bruscă, edeme la nivelul membrelor inferioare, înroşirea palmelor şi a tălpilor, din cauza dilatării vaselor mici de sânge. S-a mai constatat că, la bărbaţi, pot apărea o atrofie a testiculelor şi câteva semne de feminizare (dezvoltarea exagerată a glandei mamare), precum şi lipsa dorinţei sexuale. La femei, printre simptome se numără şi tulburările menstruale, mai precis absenţa menstruaţiei. În stadii avansate, apare şi icterul. Pentru depistarea cirozei este nevoie de analize de sânge, precum şi de ecografie, diagnosticul fiind pus cu ajutorul biopsiei.

Are două forme

* În ciroza compensată, ficatul îşi exercită doar parţial funcţiile. Chiar dacă nu sunt prezente simptome evidente, leziunile hepatice se intensifică treptat. Rata de supravieţuire în ciroza compensată este de 10-12 ani.

* Ciroza decompensată se caracterizează printr-o accentuare a leziunilor hepatice. Caracteristică acestei forme grave este acumularea de lichid în abdomen (ascita), care se manifestă prin senzaţia de greutate şi de preaplin. Pentru că ficatul nu îşi mai poate îndeplini funcţiile, se produce insuficienţa hepatică, rata de supravieţuire în forma decompensată a cirozei fiind de 2-3 ani.   

În cursul evoluţiei cirozei, mai pot apărea: tulburările de coagulare (hematoame, sângerări), edeme (acumulare de lichid în membrele inferioare), ruperea varicelor care apar la esofag sau stomac, diverse tulburări neurologice, sindromul hepato-renal (insuficienta funcţionare a rinichilor).

Pentru evaluarea acestor complicaţii, se folosesc ecografia abdominală şi endoscopia digestivă superioară.

Ce complicaţii poate da 

Pe lista complicaţiilor apărute în caz de ciroză alcoolică se numără ascita, care constă în acumularea de lichid în abdomen. De obicei, prezenţa ascitei indică un stadiu avansat al bolii. O altă complicaţie este encefalopatia hepatică, manifestată prin incapacitatea ficatului de a mai elimina toxinele.

De asemenea, pot apărea complicaţii hematologice, cum ar fi o anemie cauzată de carenţa de acid folic ori scăderea numărului de leucocite. Afecţiunea poate fi însoţită şi de varice esofagiene, cu risc de rupere, implicit, de hemoragie. Din păcate, ciroza poate creşte şi riscul de cancer al ficatului. 

Sursă foto: Mediafax