Psiho / Tulburari de somn »

Tulburări frecvente ale somnului

Autor: Claudia Georgevici | 30 March, 14:00 | 1 comentariu

Coșmarurile, somnambulismul și sindrpmul picioarelor neliniștite – incluse în categoria parasomniilor – pot apărea la orice vârstă, perturbând într-o măsură mai mică sau mai mare calitatea somnului.


Parasomniile sunt manifestări nedorite care apar în timpul somnului și care au cauze psihologice, fiziologice sau patologice. Pot apărea atât în timpul somnului superficial non-REM, cât și în somnul profund REM. Sunt mai frecvente în copilărie, iar unele dispar pe măsura înaintării în vârstă.

De ce vorbim când ne odihnim

Statisticile arată că în jur de 70% din oameni vorbesc în timpul somnului. Vorbele rostite pot varia de la câteva cuvinte la fraze mai mult sau mai puțin comprehensibile. Numită medical somnilocvie, această tulburare nu este deranjantă pentru persoana în cauză, dar poate fi pentru partenerul de viață, cum este și cazul sforăitului.

Somnilocvia este favorizată de febră, stres, de unele medicamente, de schimbarea obiceiurilor cotidiene sau a domiciliului. Adesea, episoadele de vorbit sunt scurte și nu perturbă calitatea somnului, prin urmare, nu este nevoie de un tratament special.   

Somnambulismul sau viața trăită dormind

Prezent la aproape 19% din populația lumii, somnambulismul apare în etapa somnului lent. Afectează mai ales copii (1-6%), mai ales băieții, cu vârsta cuprinsă între 7 și 12 ani. Somnambulii se trezesc în timpul somnului, având o stare de conștiință superficială, efectuând diverse activități, unele inofensive, altele mai grave sau care pun persoana în pericol (gesturi violente, înot, cădere). Astfel de acțiuni nu sunt conștiente, iar cel în cauză nu își amintește de ele la trezire. Este recomandabil ca persoana cu somnambulism să nu fie trezită din somn, din cauza posibilelor reacții necontrolate pe care le poate avea. 

În 60-80% din cazuri, tulburarea apare la cei care au în familie cazuri de somnambulism. Alți factori favorizanți sunt stresul, anxietatea, lipsa somnului, traumele emoționale, activitatea intensă, epilepsia, migrenele, administrarea unor medicamente și consumul excesiv de alcool.  

Citește și: Remedii pentru coșmaruri

Stresul te poate face să scrâșnești din dinți

Tulburare de somn, dar care poate apărea și ziua, bruxismul sau scrâșnitul dinților se produce adesea în contextul unor stări emoționale pline de tensiune (stres, anxietate). Dacă episoadele de bruxism se repetă des, dinții se vor uza, fiind afectat țesutul gingival sau osos. Apare și sensibilitatea dentară, întrucât smalțul dinților se degradează și se fisurează. Pentru a limita asfel de consecințe asupra dinților, medicul stomatolog va recomanda un tratament, care poate include purtarea unor dispozitive de protecție (gutiere). 

Nevoia de a mișca picioarele în somn

Sindromul picioarelor neliniștite este o tulburare neurologică ce se manifestă, așa cum îi spune și denumirea, prin nevoia imperioasă de a mișca membrele inferioare. Poate apărea la orice vârstă. Implicată în acest sindrom ar fi dopamina, substanță din creier care controlează mișcările și care, în cazul celor afectați, ar avea un nivel mai mic.

Există și alți factori implicați, printre aceștia numărându-se lipsa fierului, anumite boli (diabetul, insuficiența renală), sarcina, unele medicamente, consumul de alcool, de cafea și fumatul. În formele ușoare, sunt de ajutor modificările în stilul de viață (masajul picioarelor, renunțarea la acool și tutun, exercițiile fizice). În cazurile moderat-severe, poate fi luată în calcul opțiunea tratamentului medicamentos (sedative etc.). 

Coșmaruri? Învață să le previi!

Survenite în etapa somnului paradoxal, coșmarurile sunt o modalitate prin care creierul procesează temerile noastre de peste zi. Apar în special la copii, la fel ca și teroarea nocturnă (pavor nocturn), tulburare manifestată prin întreruperea bruscă a somnului, strigăte puternice și stare de confuzie.

Coșmarurile pot trăda un conflict interior al persoanei, fiind favorizate de stres, de consumul de alcool, de cina îmbelșugată, infecții, medicamente, de un accident sau de pierderea cuiva drag. De regulă, coșmarul trezește persoana din somn, aceasta având un ritm cardiac accelerat și o senzație de angoasă. La copii, coșmarurile pot să apară pe fondul unor evenimente precum divorțul părinților, apariția unui nou membru în familie (frate/soră) sau schimbarea domiciliului.

Există câteva măsuri prin care putem preveni coșmarurile. Astfel, în cazul copiilor, trebuie să existe o rutină a somnului, micuții trebuie să doarmă suficient, să nu aibă activități solicitante sau stresante înainte de culcare. Și adulții este bine să aibă activități relaxante seara, să facă zilnic mișcare moderată, să evite alcoolul și cofeina înainte de somn.

Info

Somnologia este știința medicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul tulburărilor somnului.

Teste pentru depistarea tulburărilor de somn

Poligrafia este un test ce poate fi făcut acasă sau la o clinică de somnologie. În timpul nopții, persoanei i se înregistrează parametrii respiratorii, care ajută la depistarea unor tulburări precum sindromul de apnee în somn.

Polisomnografia este un test complex, care nu se face decât în laboratoarele de somnologie. Pacientul, căruia i se montează mai mulți senzori în diverse puncte de pe corp, este monitorizat pe parcursul întregii nopți de un tehnician specializat. Pe lângă parametrii respiratorii, se monitorizează și activitatea cerebrală și cardiacă. Testul ajută la depistarea sindromului picioarelor neliniștite, a narcolepsiei și a altor tulburări de somn.

Testul de menținere a stării de veghe măsoară gradul de vigilență diurnă.

Testul de latență a somnului analizează gradul de somnolență diurnă.

Actigrafia este un test care constă în obținerea unor informații despre mișcările corpului. Persoana poartă la mână un dispozitiv (actigraf) de forma unui ceas, în jur de 2 săptămâni. Informațiile din actigraf sunt apoi decărcate și interpretate de medicul cu competență în somnologie. Testul ajută la depistarea tulburărilor de ritm circadian.

Știai că...
...peste 1 milion de români suferă de tulburări de somn?

Ce este ritmul circadian

Totalitatea proceselor fizice, mentale și de comportament care apar pe parcursul a 24 de ore reprezintă ritmul circadian. Ciclicitatea acestuia depinde de factori externi, cea mai importantă fiind lumina. Când există o alterare a ciclului somn-veghe, vorbim de tulburări ale ritmului circadian. Mai exact, persoana nu poate să doarmă atunci când ar fi de preferat să se odihnească. Există, de pildă, o întârzire a fazei somnului (culcat mai târziu decât este de dorit), prezentă mai ales la tineri, și una de avansare (culcare și trezire mai devreme), specifică vârstnicilor. Tulburări de ritm circadian pot să apară și la cei care muncesc în ture și în decalajele de fus orar. 

Loading...
Comenteaza Tipareste Trimite pe: Yahoo! Messenger
Comentarii »
1 Postat de: Gogu | 01 April 2018, 11:44
Somnologia asta nu are acces în Parlament? Că de lucru acolo s-ar găsi...
Adauga un comentariu »