Actualitate »

Lipsa de somn ne îmbolnăvește și ne scurtează viața

Autor: Cristina Mitrea | 15 March, 16:31 | 0 comentarii

„Somn sănătos, o viață sănătoasă pentru întreaga familie!” Acesta este unul dintre principiile după care ar trebui să ne ghidăm, deoarece un somn tulburat sau în cantitate insuficientă are un impact negativ enorm asupra vieții personale și profesionale.


Somnul prea scurt (adică cel care durează mai puțin de 7 ore pe noapte) dezechilibrează organismul, determină pierderi de memorie, dificultăți de exprimare și de concentrare, slăbește sistemul imunitar și se leagă de apariția bolilor cardiovasculare (hipertensiune, infarct etc). Starea unei persoane care nu doarme suficient în mod constant este aceeași cu a unei persoane în stare de ebrietate.

Cu cât dormim mai puțin, cu atât trăim mai puțin

Cu ocazia Zilei Mondiale a Somnului, sărbătorită anul acesta pe 15 martie, prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Secțiunii de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă a Societății Române de Pneumologie, a moderat o discuție despre necesitatea unui somn bun și problemele cauzate de lipsa acestuia. Prea puține ore de somn sau prea multe sunt la fel de nocive pentru organism, iar statul în fața ecranelor seara nu ne ajută. „Un lucru care e puțin cunoscut: scade imunitatea. De exemplu, este un risc de 3 ori mai mare pentru cei care nu dorm măcar 7 ore de a contracta o răceală. De aici se dezvoltă o patologie întreagă, riscul de a dezvolta insomnie este de 17 ori mai mare și așa mai departe. Cei care dorm prea mult sau prea puțin au aceleași rezultate, apar dificultăți de rezolvare a problemelor, de exprimare orală, iar performanțele cognitive sunt afectate. Este vital să ne băgăm în pat la aceeași oră. Stăm cam 5 ore pe zi pe calculatoare și telefoane, iar seara această lumină artificială ne împiedică să avem un somn bun. Cu cât somnul este mai scurt, cu atât viața este mai scurtă!”, a avertizat prof. dr. Mihălțan.

Un somn prost scade calitatea vieții personale și profesionale

Cel puțin o treime din viață ne-o petrecem dormind, așa că e important să facem tot ce se poate pentru a avea un somn bun, pentru a evita deteriorarea sănătății și pentru a nu ne pune viața în pericol sau chiar și pe a altora, dacă de exemplu conducem și, din cauza lipsei de somn, avem un accident. „Aceste tulburări ale somnului au în primul rând un impact individual, personal, dar și un impact uriaș în relațiile cu propria familie, precum și un impact social, ajungând de foarte multe ori o adevărată problemă de sănătate publică. O treime din populația mondială ale tulburări ale somnului, dar dintre acești oameni, maximum o treime vor solicita ajutor medical specializat. Există peste 80 de tulburări ale somnului, care atrag după ele consecințe precum diabetul, hipertensiunea și obezitatea. De asemenea, vin cu erori la locul de muncă, absențe sau accidente. E esențial să ne adresăm medicului pentru un consult de specialitate dacă avem tulburări de somn”, a spus prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, Președinte al Societății Române de Pneumologie.

Un somn prost poate fi cauzat de apneea în somn, sindrom de care suferă, la noi în țară, peste 200 000 de persoane. În timpul somnului, au loc pauze de respirație de minum 10 secunde, iar pe durata unei astfel de pauze scade saturația în oxigen și au loc microtreziri de care persoana afectată poate nu-și dă seama, dar care fragmentează somnul. Consecințele sunt faptul că organismul îmbătrânește mai repede și pot apărea ateroscleroza, bolile cardiovasculare și cele metabolice.

„Un creier neodihnit funcționează de până la 5 ori mai lent decât unul odihnit. S-a dovedit că apneea de somn este o afecțiune foarte întâlnită la vârsta activă, între 30 și 65 de ani. Sindromul de apnee în somn poate să pericliteze locul de muncă, echipa și produsul muncii și, nu în ultimul rând, familia. Cu alte cuvinte, poate fi considerat un factor de risc la locul de muncă. Somnolența generează modificări comportamentale, cognitive, afective și adicții: consumăm mai multă cafea, mai mult alcool, luăm tranchilizante. Alte consecințe  sunt îndeplinirea cu greutate a acțiunilor de serviciu, sau accidentele de muncă și accidentele rutiere. Medicul de medicina muncii ar trebui să fie cel care se ocupă de prevenirea prezenței sindromului de apnee în somn. El ar trebui să depisteze acest sindrom, fiind vorba de o boală respiratorie cronică care produce la rândul ei o serie de comorbidități”, a declarat prof. dr. Agripina Rașcu, medicina muncii.

Ora de vară afectează somnul și inima

Un alt factor care determină tulburările de somn este ora de vară, folosită de europeni și de americani. Această oră nu e cea naturală pentru organism - cercetătorii militează pentru păstrarea orei de iarnă -, însă a fost adoptată din motive economice. Adolescenții, de exemplu, au nevoie de 3 săptămâni pentru a se adapta la ora de vară.

„În timpul Primului Război Mondial, adică în timpul penelor de curent și a lipsei de cărbune, s-a produs această oră de vară. A fost abandonată ulterior și reintrodusă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și a rămas așa din timpul crizei energetice din anii '70. Studiile au demonstrat că nu se face nicio economisire de energie, mai ales că acum, vara, folosim și aerul condiționat. Cine câștigă, cine pierde? Cresc vânzările în magazine, turismul câștigă și el vara, pierd cei care lucrează în televiziuni, la teatru, agricultura și zootehnia pierd și ele. Ce câștigăm noi? Ceva mai multe accidente vasculare cerebrale, ceva mai multe infarcturi, suntem afectați nu o zi, ci o săptămână sau mai mult. Adolescenții au nevoie de 3 săptămâni să se adapteze la ora de vară. În Parlamentul European s-a votat să nu mai schimbăm ceasul, dar nu s-a stabilit pe ce oră rămânem. La nivel de cercetători și medici se militează pentru ora de iarnă. Ora de vară face rău somnului, inimii, mai mult cancer, mai mult consum de alcool și țigări. Dacă rămânem pe ora de iarnă, oamenii vor fi mai sănătoși din punct de vedere psihologic și vor fi mai eficienți la școală și la serviciu”, a explicat dr. Oana Claudia Deleanu, șef de lucrări la Catedra Pneumologie, UMF „Carol Davila”.

Lipsa de somn predispune tinerii la depresie și obezitate

Tulburările de somn afectează și copiii, nu doar adulții. Apneea de somn, de exemplu, există și la copii și la tineri, cu aceleași consecințe. Presiunea societății moderne influențează somnul copiilor și tinerilor, mai ales tehnologiile noi, care ne ajută pe toți, dar care ne fac și rău. În plus, dacă un adult are un program de somn haotic, acest program va fi adoptat și de copilul său sau de adolescent.

„7 din 10 elevi de liceu dorm mai puțin de 8 ore, dar adolescenții trebuie să doarmă 9-10 ore, pentru că au o vârstă vulnerabilă, cu multe transformări, în care au nevoie de somn. Dacă ne uităm un pas înainte, acești copii devin imediat studenți și deja au căpătat această obișnuință de a nu dormi foarte bine și nici suficient. Când o serie de studenți au fost chestionați despre cauza rezultatelor nesatisfăcătoare, au răspuns: excesul de socializare, presiunea de a fi peste tot și obiceiurile de somn nesănătoase. Ce se întâmplă? Adorm în condiții nepotrivite, cu telefonul, cu laptopul în brațe, a doua zi ori nu se pot trezi, nu se duc la școală, ori se duc și iau energizante, cafele, pastile de somn, și dorm ziua, iar această siestă care nu mai e de mult o siestă strică ritmul circadian. Deci ei pierd în medie 14 ore de somn pe săptămână. Dincolo de randamentul scăzut la școală, această privare de somn la această vârstă predispune la depresie, obezitate și diabet. Iar un tânăr de 18 ani privat de somn, care conduce, este la risc pentru accidente fatale”  (dr. Mihaela Oros, Președintele Asociației pentru Tulburările de Somn la Copii și Adolescenți).

Tinerele mame au și ele probleme cu somnul, iar o mamă care nu doarme, nu e perfect capabilă să-și îngrijească nou-născutul și devine iritabilă, își pierde răbdarea și se înfurie ușor. De asemenea, copiii care nu dorm destul sunt nervoși și agitați. Se recomandă ca un copil să nu aibă electronice în cameră și să nu se uite în ecrane înainte de somn, pentru că va dormi agitat.

„Un somn prost este rău pentru părinți, dar și pentru copii. Un copil de școală care nu doarme e mereu iritabil, e un copil cu care nu te poți înțelege, cum spunem în limbaj obișnuit, are rezultate nesatisfăcătoare la școală, nu e concentrat, nu poate să-și facă temele. Și, într-adevăr, există o asociere între privarea de somn, depresie și obezitate. Lipsa de somn crește apetitul, deci omul mănâncă mai mult. Sunt o grămadă de adolescenți obezi în ultima vreme, ba chiar și copii de grădiniță. Rutina de somn este foarte importantă: copilul să aibă același program în fiecare seară. Chiar dacă nu iese mereu, trebuie încercat. Înainte de somn să se stea de vorbă cu copilul, dacă e mai mare, sau să i se citească o poveste, dacă e mai mic, dar totul să se petreacă într-o cameră liniștită și o atmosferă calmă. Fără televizor în cameră, fără telefon, fără tabletă. Stimulii vizuali și auditivi nu fac altceva decât să hiperstimuleze copilul, și atunci somnul nu va mai fi unul liniștit”, a atras atenția dr. Irina Costache, medic pediatru.

De reținut:

  • Un nou-născut are nevoie de 12-18 ore de somn, un copil de 10-12 ore de somn, un adolescent de 9-10 ore, iar un adult de 7-8 ore.
  • Pe parcursul somnului, se realizează dezvoltarea cerebrală, stimularea sistemului imunitar, menținerea funcțiilor emoționale și sociale, învățarea.
  • Copiii au nevoie de somn bun în principal pentru a crește, adolescenții pentru a-și menține vigilența în timpul zilei, iar adulții pentru a-și recupera forțele și a-și putea desfășura munca de zi cu zi.
  • E bine să se respecte aceleași ore de culcare și de trezire în fiecare zi.
  • Cu cel puțin 3 ore înainte de somn să se evite alimentele grele, picante și zaharoase, cofeina și alcoolul.
  • Să nu se păstreze în camera de somn electronice: televizor, computer, telefoane mobile.
  • Dacă problemele de somn se agravează, e indicat să se consulte medicul.
Loading...
Comenteaza Tipareste Trimite pe: Yahoo! Messenger
Adauga un comentariu »