Sanatatea ta / Specialistii Click!Sanatate »

La vârsta a treia, se recomandă mersul pe jos și dansul

Autor: Cristina Mitrea | 05 March, 14:36 | 0 comentarii

Despre Ana Aslan, personalitate medicală de renume internațional, pe care a avut ocazia să o cunoască, despre așa-numitele boli ale bătrâneții și despre activitățile fizice recomandate la vârsta a treia am discutat cu prof. dr. Gabriel-Ioan Prada, medic primar medicină internă, geriatrie și gerontologie la Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan”.


Articole similare:

Sunteți unul dintre profesioniștii care au avut ocazia să o cunoască pe prof. dr. Ana Aslan, care a înființat la noi în țară primul institut de geriatrie din lume. Ce fel de profesionist era și cum v-a influențat activitatea medicală întâlnirea cu dumneaei?

Doamna profesor Ana Aslan a fost o personalitate de excepție, complexă și multilaterală. Așa cum o caracteriza atât de bine, în puține cuvinte, doamna dr. Teodora Bărbulescu, doctor în biologie, șefa ei de cabinet: „Ana Aslan - medicul, Ana Aslan - cercetătorul, luptătorul social, cu farmecul și eleganța sa, Ana Aslan - diplomatul, Ana Aslan - rafinata femeie de lume și, nu în ultimul rând, Ana Aslan cu bogata ei viață interioară, în micul ei univers care o definea atât de bine.” În primul rând, a fost un medic plin de talent și dăruire. S-a dedicat acestei profesii împotriva prejudecăților vremii și chiar contrar dorințelor mamei sale. Doamna Profesor Ana Aslan și-a dăruit întreaga activitate și chiar existență mai ales vârstnicilor din România, luptând pentru ameliorarea stării lor de sănătate și a situației lor sociale. Așa cum afirma adesea, scopul final a fost nu doar de a adăuga ani vieții, ci, cu precădere, de a adăuga viață anilor. Doamna profesor Aslan a avut o abordare originală, complexă și multidimensională a problematicii îmbătrânirii, cu toate atributele medico-sociale, într-o manieră integrativă și personalizată pentru fiecare vârstnic. Și-a adus o serie de contribuții care au reprezentat priorități naționale și internaționale: înființarea primului institut de geriatrie și gerontologie din lume; abordarea complexă, multidimensională a problematicii îmbătrânirii, inclusiv prin înființarea celor trei departamente din Institut: cercetare fundamentală, clinică și gerontologie socială; organizarea unor studii sistematice și multidimensionale ale fenomenului de îmbătrânire; dezvoltarea conceptului de profilaxie în geriatrie și gerontologie, care a inclus înființarea rețelei de cabinete de geriatrie; crearea unei terapii originale adresate ameliorării stării de sănătate a vârstnicilor și prevenirii afecțiunilor cronice, degenerative, mai frecvent întâlnite la acest grup populațional. Putem afirma că doamna profesor Ana Aslan a reprezentat o figură emblematică a medicinei și a cercetării științifice din România, un adevărat model fără vârstă pentru tânăra generație.

Oamenii au căutat mereu secretul tinereții veșnice. Ce spun ultimele studii despre procesul de îmbătrânire și ce descoperiri s-au făcut în ultima vreme?

Idealul „tinereții fără bătrânețe și al vieții fără de moarte” există de mult timp, fiind prezent în basme și legende, inclusiv la noi în țară. Din păcate, această dorință este grevată de o serie de prejudecăți generate inclusiv de confuzia care se face între diversele tipuri de vârste, dar mai ales între vârsta cronologică și biologică. Din punct de vedere cronologic nu se poate vorbi de „îmbătrânire”, este doar o trecere a timpului scurs de la momentul nașterii și până în prezent. Îmbătrânirea biologică reprezintă o reducere a rezervelor funcționale. Ea este însă foarte neuniformă, inegală la diversele persoane și la aceeași persoană la nivelul aparatelor și sistemelor.

Din acest motiv este foarte dificil, dacă nu chiar imposibil de a se pune semnul egal între vârsta cronologică și vârsta biologică, deși au existat multiple încercări în acest sens. În prezent se discută foarte mult despre noțiunea de „îmbătrânire activă”, considerându-se că ar reprezenta un deziderat actual al persoanelor în vârstă și un obiectiv al medicinei vârstnicului, al geriatriei. Totuși, ea conține o neînțelegere a conținutului acestei expresii. Așa cum am arătat, „îmbătrânirea” (biologică) reprezintă un proces de reducere a rezervelor funcționale. Un proces „activ” este foarte intens, deci o „îmbătrânire activă” înseamnă o foarte intensă reducere a rezervelor funcționale. Desigur, acesta nu poate fi un obiectiv al eforturilor medicale adresate vârstnicilor. Mai corect ar fi să ne referim la longevitate activă, ceea ce înseamnă o vârstă cronologică înaintată, acompaniată de păstrarea nivelului de activitate și implicit de independență dorit de fiecare persoană. Independența în acest context reprezintă capacitatea de a lua decizii, asociată cu posibilitatea de a le transpune în practică.

Care sunt cele mai frecvente afecțiuni ale pacienților care vă trec pragul la Institut?

Afecțiunile frecvent întâlnite la vârstnici sunt cele degenerative, care adesea debutează cu mulți ani înaintea diagnosticării. În afară de osteoporoză și de afecțiunile osteoarticulare, tulburările neurocognitive devin din ce în ce mai prevalente pe măsură ce speranța de viață la naștere crește. Afecțiunile cardio-cerebro-vasculare ocupă de asemenea un loc foarte important și au un impact semnificativ asupra calității vieții la persoanele de peste 65 de ani. Nu trebuie să uităm tulburările de dispoziție, adesea neglijate și considerate ca fiind o caracteristică „normală” a vârstei înaintate, precum și tulburările neurosenzoriale cu impact major asupra existenței vârstnicilor. Din ce în ce mai frecvent devine diabetul zaharat tip 2 însoțit de complicațiile sale multiple. Afecțiunile vârstnicului nu pot fi abordate de către o singură specialitate medicală, este necesară colaborarea și integrarea într-o echipă multidisciplinară care să includă, pe lângă medici, asistente medicale, neuropsihologi, fizioterapeuți, asistente comunitare, farmaciști clinicieni etc. 

Ce implică o evaluare geriatrică totală, complexă și la ce vârstă este bine să fie făcută?

Persoana vârstnică, atunci când devine pacient, pune o serie de probleme specifice. Una dintre ele este reprezentată de manifestarea atipică a bolilor, care ridică dificultăți deosebite de diagnostic. La aceasta se adaugă manifestarea silențioasă, ceea ce înseamnă că adesea tabloul clinic al unei boli este foarte estompat și nu cuprinde toate semnele și simptomele clasic descrise. Mai mult, uneori, o afecțiune se poate manifesta cu simptome și semne mult diferite față de ceea ce se întâlnește la pacientul adult. Frecvent, o afecțiune de tipul unei infecții urinare sau pulmonare se poate manifesta clinic sub forma unei agravări a alterării funcției cognitive pre-existente. O altă caracteristică a pacientului vârstnic este reprezentată de coexistența mai multor boli la același pacient: comorbiditățile, polipatologia. Comorbiditățile pot avea cel puțin trei efecte: modifică tabloul clinic, deoarece o afecțiune acută se poate manifesta nu la nivelul organului afectat, ci la nivelul unui sistem sau aparat pre-afectat; în al doilea rând, multimorbiditatea poate modifica schemele terapeutice, deoarece trebuie selectate medicamente care să nu fie contraindicate în alte boli coexistente; în al treilea rând, crește riscul de reacții adverse, deoarece se utilizează în același timp mai multe medicamente pentru tratarea multiplelor boli care sunt prezente concomitent la același vârstnic, iar profilul de reacții adverse al acestor medicații poate fi cumulativ sau potențator.  

Ce putem face pentru a preveni așa-numitele boli ale bătrâneții?

Un element de bază al geriatriei, dezvoltat de către doamna Profesor Ana Aslan, este abordarea multidimensională a pacientului vârstnic, împreună cu aplicarea principiilor celor trei dimensiuni ale profilaxiei: profilaxia primară, secundară și terțiară. Noțiunea de prevenție (profilaxie) este deci complexă și cele trei dimensiuni ale sale reprezintă: prevenția primară, împiedicarea apariției bolilor; secundară, adică tratarea afecțiunilor deja instalate și terțiară, însemnând recuperarea pierderilor funcționale secundare diverselor boli. Profilaxia primară cuprinde instituirea măsurilor necesare împiedicării apariției unei afecțiuni. La persoanele în vârstă, acest aspect pare, la prima vedere, surprinzător, având în vedere faptul că la pacienții de peste 65 de ani există deja multiple comorbidități. Totuși, aceasta nu exclude posibilitatea instalării unor noi boli și nici evoluția spre stadii avansate. Profilaxia secundară înseamnă tratarea unor afecțiuni existente, iar profilaxia terțiară constă în recuperarea pierderilor funcționale. Toate acestea sunt reunite în cadrul Terapiei Aslan împreună cu aplicarea unui tratament personalizat, adaptat fiecărui pacient în parte.

În ceea ce privește profilaxia terțiară, deocamdată nu există un sistem coerent la nivel național, deși acesta a fost inițiat în timpul doamnei profesor Ana Aslan și ar fi necesară refacerea rețelei naționale de geriatrie și gerontologie. O astfel de rețea ar trebui dezvoltată inițial la nivel ambulator, prin crearea unor cabinete medicale de geriatrie și gerontologie cu repartiție uniformă la nivelul întregii țări. Ele ar trebui să asigure o abordare activă a problematicii persoanelor vârstnice, după principiul celor trei dimensiuni ale profilaxiei: primară, secundară și terțiară. Sistemul actual de servicii medicale este de tip pasiv: se așteaptă până când pacientul se prezintă la medic atunci când se simte rău. Vârstnicul nu „se simte rău”. Există prejudecata, atât la nivelul familiei, cât și al personalului medical, dar și al vârstnicilor înșiși, că modificările apărute la persoanele de peste 65 de ani sunt datorate „îmbătrânirii normale” și nu unor transfomări legate de patologie, care ar putea fi influențate prin intervenții terapeutice. De aceea, este foarte importantă refacerea rețelei naționale de geriatrie și gerontologie, create inițial de doamna profesor Ana Aslan, care să evalueze vârstnicii cu o anumită periodicitate, astfel încât să identifice modificările patologice în stadii incipiente, când intervențile sunt mult mai puțin costisitoare și cu mai multe rezultate pozitive.

La ce semne ale organismului e bine să fim atenți odată cu înaintarea în vârstă?

La vârstnici, există o serie de particularități de manifestare a bolilor care le face dificil de identificat. De aceea, orice modificare a comportamentului unei persoane vârstnice, inclusiv o aparentă „oboseală”, o restrângere a deplasărilor, o schimbare a preocupărilor, instalarea unei apatii, a unei lipse de interes, trebuie să atragă atenția și să determine apelarea la o evaluare complexă, multidimensională, efectuată de către un medic specialist în geriatrie și gerontologie. 

Care afecțiuni sunt cel mai des trecute cu vederea de vârstnici, deoarece li se par normale și le pun pe seama înaintării în etate?

Aș menționa mai ales o serie de afecțiuni semnificative care sunt adesea considerate manifestări „normale” ale unei vârste cronologice înaintate: demențele, boala Parkinson, infecții pulmonare severe, insuficiența cardiacă de multiple cauze, accidentul vascular cerebral, afecțiuni urologice precum retenția de urină, diabetul zaharat. La vârstnici, tabloul clinic al acestor boli este frecvent silențios și atipic, motiv pentru care se întârzie apelarea la un consult de specialitate, iar în acest context diagnosticul se stabilește cu întârzire.

Statisticile arată că femeile trăiesc mai mult decât bărbații. De ce au ele acest avantaj?

Speranța de viață la naștere a doamnelor este mai mare cu aproximativ 7 ani față de a domnilor, indiferent de nivelul de dezvoltare socio-economică al țării în care trăiesc. Există o serie de teorii, dar se pare că ar fi o determinare genetică, posibil rezultatul unei selecții naturale de-a lungul multor generații. Sexul feminin este cel mai important pentru transmiterea materialului genetic la generațiile următoare și, astfel, de-a lungul existenței umane, s-au selectat persoanele de sex feminin cu o calitate biologică foarte bună, capabile de a avea mulți urmași, deoarece cu sute sau mii de ani în urmă mortalitatea infantilă era extrem de mare. De aceea, o femeie care nu putea avea mulți urmași prezenta șanse mult reduse de a-și transmite materialul genetic la generațiile următoare, deoarece riscul ca nici unul dintre copiii săi să nu supraviețuiască era foarte crescut. 

Care sunt principalele activități recomandate persoanelor de vârsta a treia pentru a-și menține corpul și mintea în formă?

Activitatea fizică este esențială pentru menținerea unei bune stări de sănătate și prevenirea unor probleme precum sarcopenia și sindromul de fragilitate la vârstnici. Această activitate trebuie însă adaptată la starea de sănătate și la nivelul de efort obișnuit al fiecărei persoane. Se recomandă mersul pe jos, de preferat în pas vioi, dacă nu există contraindicații medicale. De asemenea, o activitate cu multiple valențe terapeutice este dansul, deoarece presupune, pe lângă efortul fizic, socializarea, implicarea în viața unei colectivități. Astfel, este combătută singurătatea și se reduce riscul de depresie.

Procesul de îmbătrânire demografică se accentuează în România. Care sunt consecințele medico-sociale ale acestui fenomen și cum poate fi încetinit?

Mai corect este să afirmăm că în România se constată un fenomen de îmbătrânire a populației. Deocamdată proporția vârstnicilor, adică a persoanelor cu vârste de peste 65 de ani, este mai mică decât media europeană: circa 17% față de 19% la nivelul celor 27 de țări ale Comunității Europene. Totuși, se estimează că în anul 2060 va depăși semnificativ media europeană.

Prevalența persoanelor cu vârste de peste 65 de ani în România este mai scăzută decât media europeană. În anul 1990, circa 1 din 10 persoane din România aveau peste 65 de ani, în decurs de 17 ani creșterea fiind semnificativă. În anul 2011, când a fost efectuat recensământul național, 16,1% din populația țării noastre avea vârste de peste 65 de ani. Estimarea pentru anul 2017 a fost de 17,1% față de media europeană care anul trecut a fost de 19%. În concluzie, putem afirma că populația României are tendință de îmbătrânire și se estimează că peste puțin timp va depăși media europeană.

Loading...
Comenteaza Tipareste Trimite pe: Yahoo! Messenger
Adauga un comentariu »