Sanatatea ta / Analize medicale »

INTERVIU Neurolog Mîndruță: „Electroencefalograma, singurul test care indică tipul de criză epileptică”

Autor: Daniela Purcaru | 20 February, 11:50 | 0 comentarii

O boală relativ frecventă pe plan mondial, epilepsia este o afecțiune neurologică, o perturbare a activității electrice normale a creierului, care se manifestă prin crize repetate. Medicul neurolog Ioana Mîndruță explică modul în care se face diferența dintre crizele epileptice și cele care nu sunt de natură epileptică.

Statisticile oficiale cu privire la incidența cazurilor de epilepsie în România nu reflectă în totalitate situația reală, pe de o parte deoarece mulți dintre cei care suferă de această afecțiune refuză să-și declare statutul din cauza prejudecăților și, pe de altă parte, deoarece există cazuri în care epilepsia nu a fost diagnosticată ca atare, iar pacienții trăiesc fără să primească medicația adecvată.

Ce dificultăți pot apărea în diagnosticarea epilepsiei? Cu ce alte boli poate fi confundată?

Epilepsia face parte din categoria afecțiunilor neurologice cu o probabilitate crescută de diagnosticare greșită, în principal deoarece această denumire nu desemnează un singur tip de manifestări și caracteristici clare, ci o serie de sindroame epileptice cu diferite cauze și manifestări, ce necesită abordări terapeutice diferite. Mai mult, definiția acesteia și clasificarea crizelor epileptice sunt în continuă evoluție, corelată cu cele mai noi cercetări și cu dezvoltarea tehnologiei medicale.

Trebuie înțeleasă importanța diferențierii crizei epileptice de boala în sine. Nu orice criză este de natură epileptică și nu orice criză epileptică presupune, automat, diagnosticul de epilepsie. Înainte de un even-tual diagnostic de epilepsie, trebuie stabilit în mod corect diagnosticul de criză epilepticț. Ulterior, pe baza acestui prim diagnostic și a celorlaltor teste implicate, poate fi stabilit un anumit sindrom epileptic.

Erorile în diagnosticare pot însemna atât confundarea epilepsiei cu alte boli, cât și confundarea altor boli cu epilepsia. Acest lucru se întâmplă deoarece crizele pot fi asociate și altor tipuri de afecțiuni, iar manifestările epilepsiei pot fi atribuite unor alte cauze. Tocmai pentru că epilepsia reprezintă o tulburare complexă, diagnosticarea presupune mai multe etape, pentru un tablou complet și o interpretare corectă.

Afecțiunile care prezintă manifestări ce pot fi confundate cu epilepsia sunt variate, de la afecțiuni cardiace, precum sincopa până la afecțiuni psihologice, precum atacurile de panică, sau tulburări de somn, ca narcolepsia. De asemenea, diabetul, tulburările echilibrului electroliților în corp, migrena sau tulburările neurologice, precum sindromul Tourette, pot provoca simptome similare crizelor epileptice. Pe de altă parte, crizele epileptice care nu sunt diagnosticate corect pot fi confundate cu afecțiuni psihiatrice (din cauza modului în care se manifestă) sau cu tulburări ale nivelului electroliților din sânge.

Ce teste sunt necesare pentru a se pune corect diagnosticul de epilepsie?

Primul pas și cel mai important în stabilirea corectă a diagnosticului de epilepsie presupune identificarea crizei drept epileptică sau de altă natură. Diferența majoră între o criză epileptică și altfel de crize este că prima e întotdeauna provocată de o perturbare a circuitelor electrice ale creierului (din cauze care pot fi sau nu cunoscute). Crizele asociate altor tipuri de afecțiuni nu pornesc în creier, ci sunt o consecință a altor dereglări fiziologice.

Deși examenul clinic este important în diagnostic, acesta poate să nu releve date importante pentru diagnosticul epilepsiei, însă discuția cu pacientul și cu aparținătorii este extrem de importantă când specialistul trebuie să afle cât mai multe detalii despre modul de manifestare a crizei, de la context, mod de debut, manifestări asociate și simptome post-criză. Tot în această etapă este analizat istoricul personal și familial și se realizează analize de sânge sau alte tipuri de teste (EKG) pentru eliminarea suspiciunilor de alte afecțiuni.

Când probabilitatea de criză epileptica este foarte crescută, electroencefalograma (EEG) este testul care arată dacă activitatea creierului este perturbată și unde este localizată perturbarea, altfel spus de unde pornește criza epileptică. EEG-ul presupune dispunerea unor electrozi pe capul pacientului, care vor înregistra semnalele electrice emise de acesta, afișate sub forma unui grafic computerizat. Criza epileptică se manifestă ca o descărcare electrică bruscă. Aceasta afectează anumite funcții și capacități, în funcție de localizare și tipologie. EEG-ul înregistrează activitatea electrică a creierului.

EEG-ul este fundamental în stabilirea tipului de criză. Crizele focale (denumite anterior crize parțiale) afectează doar o anumită parte a creierului și încep într-un anumit focar, în timp ce crizele generalizate, cu pierderea conștiinței, afectează ambele emisfere de la debut. La rândul lor, crizele focale și generalizate sunt de mai multe tipuri și fiecărui tip îi poate fi asociat un aspect EEG specific, identificat de specialistul neurolog.

Ce erori încetinesc tratamentul epilepsiei?

Stabilirea exactă a tipului de criză și a modului de manifestare este esențială pentru diagnosticarea corectă și alegerea medicației adecvate.

Monitorizarea EEG se poate realiza în diferite stări, în stare de veghe, de somn sau de privare de somn, pentru un tablou cât mai complet al activității cerebrale și al perturbărilor asociate crizelor epileptice. Spre deosebire de testele de imagistică cerebrală (RMN sau CT), care evaluează structura creierului și sunt necesare pentru eliminarea probabilității unor leziuni cerebrale, EEG este singurul test pentru înregistrarea activității cerebrale și pentru diferențierea tipului de criză epileptică.

Epilepsia este diagnosticată corect numai pe baza existenței confirmate a crizelor epileptice susținute de rezultatele monitorizării EEG. Pentru stabilirea tratamentului, este necesară confirmarea diagnosticului, a etiologiei bolii (simptomatică sau fără o cauză cunoscută) și a formei crizelor (focale sau generalizate).



Dr. Ioana Mîndruță, medic primar neurolog supraspecializat în epileptologie și polisomnografie, Clinica Neuroaxis


 

Loading...
Comenteaza Tipareste Trimite pe: Yahoo! Messenger
Adauga un comentariu »