Sanatatea ta / Specialistii Click!Sanatate »

Dr. Georgiana Tache: „Mișcarea este medicament”

Autor: Cristina Mitrea | 14 January, 14:42 | 0 comentarii

În ce constră recuperarea după un accident vascular, care sunt pașii de urmat pentru a scăpa de durerile de spate pe care toți le experimentăm uneori și cum ne influențează „statul pe telefon” sănătatea coloanei aflăm de la dr. Georgiana Tache, medic primar recuperare medicală, șef secție SCUB Floreasca.

- Care sunt cele mai frecvente afecțiuni care necesită recuperare medicală?

Cea mai frecventă afecțiune este suferința degenerativă, mai exact, boala artrozică, manifestată clinic prin dureri de genunchi (gonartroza), de șold (coxartroza) sau de spate (spondiloza sau spondilodiscartoza), cu limitarea mobilității articulare și restricționarea activităților cotidiene. Reprezintă o consecință a îmbătrânirii populației, dar și a sedentarismului, adoptat ca stil de viață, încă de la vârste tinere.

De asemenea, menținerea unor poziții vicioase și/sau monotone, prelungite în timp, poate conduce la decondiționare fizică la efort cu afectarea structurilor aparatului locomotor. Inclusiv cu apariția herniei de disc.

Urmează accidentările sportive sau accidentele rutiere sau casnice soldate cu entorse, contuzii, fracturi, rupturi musculare, care necesită sau nu intervenție chirurgicală de specialitate, dar oricum, sunt însoțite de diferite grade de disfuncționalitate articulară, ce trebuie recuperate.

Legat de creșterea speranței de viață, dar și a stresului cotidian, se instalează mult mai frecvent cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială, crește frecvența de apariție a accidentelor vasculare cerebrale (AVC) și se instalează de timpuriu semnele neurodegenerării, întâlnite în boala Parkinson,  Alzheimer și demența senilă.

- Cum putem acționa împotriva durerilor de spate, o problemă des întâlnită a zilelor noastre?

Putem preveni instalarea durerilor de spate prin pauze respectate la intervale de timp prestabilit (atunci când desfășurăm muncă de birou), prin practicarea cu prudență a unei activități sportive sau de agrement, precum plimbarea, joggingul necompetițional, dansul sportiv, zumba, pilates, înot, aquagimnastica, yoga etc. sau prin efectuarea cu rigurozitate a unui program de întreținere a condiției fizice chiar și la domiciliu, dacă nu vrem să mergem la o sală de sport. Menținerea unei greutăți corporale acceptabile, nu neapărat ideale, este un alt obiectiv important. Util este să renunțăm la autovehicul și să ne deplasăm mai mult pe jos, cu trotineta sau cu bicicleta, de exemplu.

Dacă, totuși, durerile de spate s-au instalat, consultăm medicul de recuperare medicală. În situația în care analizele și investigațiile nu necesită recomandarea unei consultații de către medicul ortoped, reumatolog, neurolog sau neurochirurg, atunci, după o cură de câteva sedințe de fizioterapie, se începe programul de kinetoterapie. Medicina a evoluat, recuperarea se face mai repede, este personalizată și asistată de echipamente smart (se adaptează în timp real la nivelul funcțional al utilizatorului), de terapeuți super competenți, cunoscători ai tehnicilor de elongație, manipulare vertebrală,  aplicare benzi kineziologice, chiropractică etc. Medicamentele sunt recomandate cu atenție, vrem mai puțină agresiune toxică și mai multă reabilitare și revenire în activitate. Suplimentele pot fi de ajutor, precum vitaminele D, C, B, E sau terapia regenerativă.

- În ce constă recuperarea medicală după un accident vascular cerebral?

Recuperarea post AVC trebuie începută imediat, arată ultimele studii clinice. Ea constă în programe de gimnastică medicală de recuperare sau kinetoterapie (terapie prin mișcare) efectuate inițial ajutat, apoi independent, de către persoana cu deficit motor: hemipareză, hemiplegie. Medicina a evoluat astăzi spre utilizarea echipamentelor robotizate care inițiază, susțin și ajută la efectuarea mișcării. Nu uităm nici de end effectori, sub formă de mănuși sau dispozitive de mers care realizează mișcarea atunci când aceasta nu este posibilă. Prin urmare, există tendința actuală să se renunțe la clasicele cadre de mers, cârje sau cărucioare cu rotile. În orice situație, exercițiile efectuate sunt supravegheate de kinetoterapeut sau orice alt specialist în domeniul reabilitării medicale. Nu uităm nici terapia ocupațională, ergoterapia, logopedia, psihoterapia. Clasicele echipamente precum banda de mers, bicicleta statică sau scripeții, greutățile, fitball-ul, benzile elastice sunt binevenite dacă persoana, după AVC, prezintă doar deficit motor minor. Deosebit de utilă este și recuperarea în bazin cu apă.  

- Pot face mișcare persoanele care au suferit un infarct?

Mișcarea este terapia ideală pentru pacientul post infarct miocardic. Dacă ne gândim de ce a avut infarct o persoană, ne răspundem singuri la întrebare. Factorii favorizanți și/sau de risc ai unui eveniment vascular coronarian sunt: sedetarismul, supraponderalitatea, alimentația neconcordantă, alte obiceiuri nocive sănătății (fumatul, consumul excesiv de alcool sau alte toxice) sau afecțiuni asociate, precum dislipidemia, diabetul zaharat etc. Prin urmare, orice persoană care a suferit infarct este sfătuită să prevină recăderea și să își ofere un drum nou în viață prin înscrierea într-un program de reabilitare medicală, program ce respectă un prototcol de creștere progresivă a nivelului efortului fizic desfășurat.

- În prezent, care sunt cele mai eficiente metode de recuperare medicală pentru boala artrozică?

Boala artrozică sau reumatismul articular degenerativ apare prin degradarea progresivă a structurilor articulare cu instalarea durerii și scăderea mobilității, cu restricționarea activităților zilnice.

Cauzele și factorii de risc sunt reprezentați de predispoziția genetică, lipsa mișcării sau sedentarismul, alimentația necorespunzătoare (diete prelungite, lipsa nutrimentelor din alimentație, necesar insuficient de minerale și vitamine),  supraponderalitatea sau obezitatea și, nu în ultimul rând, supraîncărcarea articulară sau uzura din contextul activității sportive de perfomanță sau neantrenate (activitatea fizică practicată ocazional, fără încălzire prealabilă) sau accidentările cu repercusiune asupra aparatului locomotor și, implicit, asupra articulatiilor.

Practic, se distruge cartilajul hialin, se modifică compoziția și cantitatea lichidului sinovial, se supraîncarcă osul, apar osteofite, se îngustează spațiul articular dacă discurile sau meniscurile scad în înălțime prin deshidratare, articulația se inflamează uneori (sinovia care tapetează cavitatea articulară se inflamează), apoi articulația se deformează și doare.

Recomandam antiartrozicele sau suplimentele articulare condroprotectoare, care conțin componente naturale cu efect și antiinflamator, scădere ponderală, practicarea activității fizice cu prudență, adaptat posibilităților noastre (înotul și aquagimnastica sunt deosebit de utile), eventual electrogimnastica, terapie cu laser, dietă adecvată echilibrată și, nu în ultimul rând, terapie articulară regenerativă.

Utilizez cu succes acest timp de terapie, care constă din suplimente vascoelastice administrate intraarticular, dar și terapie regenerativă cu PRP, de aceea recomand tuturor pacienților cu boală artrozică să solicite acest tip de terapie medicilor curanți.

- Ce este electrogimnastica și cui îi este indicată?

Electrogimnastica sau gimnastica pasivă se bazează pe contracțiile musculare generate de impulsurile electrice descărcate prin intermediul unor electrozi, asupra efectorului muscular. Este o metodă utilizată cu succes în recuperarea forței musculare, pornind de la nevoia persoanelor cu deficit motor (decondiționare fizică, pareză, paralizie), până la sportivii de performanță care urmăresc creșterea tonusului muscular într-un interval scurt de timp.

Mai reprezintă și o variantă de antrenament  pentru oricine dorește eficiență maximă, recomandându-se combinația dintre metoda pasivă cu activă, adică efectuarea unui program de exerciții în timpul electrostimulării.

Pentru pacienții neurologici (post AVC, scleroza amiotrofică etc) sau la cei care au menținut un repaus îndelungat (după fractură sau după intervenție chirurgicală, diastazis al mușchilor drepți abdominali după sarcini repetate, osteoporoza de imobilizare etc) se recomandă frecvențe scăzute și intensități limitate ale curentului de joasă frecvență utilizat.

Se mai recomandă să se asocieze vitamino mineraloterapie (vitamina D, B, E, C, calciu, fier etc), regim alimentar normocaloric și hiperproteic, dar și cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor electrostimulării.

Pacienții cu anemie, tulburări de coagulabilitate, purtătorii de osteosinteze sau pacemaker (stimulator cardiac), anumite afecțiuni neurologice degenerative, miopatii, pacienții cașectici sau foarte slabi, aflați la dietă, sarcina avansată, musculatura extrem de slăbită după imobilizare sau deficiența funcțională avansată, osteoporoza cu risc de fractură, afecțiunile neuropsihice, tulburările circulatorii vertebrobazilare cu sindrom vestibular și amețeli, cardiopatia ischemică, după intervențiile pe cord, HTA necontrolată și o serie de alte afecțiuni pot reprezenta contraindicații relative sau absolute ale electrostimulării.

Desi efectele sunt deosebit de benefice prin creșterea circulației în mușchi, prin păstrarea și recâștigarea engramei motorii (a schemei de mișcare), iar atunci când se adaugă programul de exerciții se asigură și obținerea performanței motorii în termen scurt, este totuși indicat să cerem acordul medicului de familie sau a celui curant, în cazul anumitor afecțiuni.

- Ce este laserterapia de joasă frecvență și în ce afecțiuni se recomandă?

Laserterapia de joasă frecvență reprezintă o metodă terapeutică utilă atunci când dorim să obținem biostimulare în țesuturile aflate în suferință. Are loc activarea circulației locoregional, cu efecte antiedematos și antiinflamator, activarea proceselor reparatorii tisulare, se instalează efecte de analgezie (prin modularea receptorilor durerii) și relaxare musculară. Prin urmare, laserul este util în toate procesele inflamatorii din boala artrozică, inclusiv în spondiloza cervicală sau artroza temporomandibulară, după traumatisme, inclusiv contuzii, entorse sau luxații, în afecțiunile neurochirurgicale, precum discopatia și/sau hernia de disc, scăderea mobilității articulare prin imobilizare, contracturi musculare tip torticolis, crizele de lumbago sau contractura musculaturii paravertebrale din scolioză sau cifoză, stare de tensiune neuromusculară cu fibromialgie și noduli sau puncte trigger dureroase, doar ca să enumerăm câteva dintre afecțiunile binecunoscute.

Se recomandă cure de 10 ședințe, fiind eficientă atât în faza acută (la sportivi, de exemplu), cât și în fazele cronice de suferință.

- Dintre afecțiunile care necesită recuperare medicală, care se tratează cel mai greu?

Dintre toate afecțiunile care necesită programe de recuperare medicală, cele mai dificile sunt afecțiunile neurologice și sindromul algofuncțional instalat după traumatisme. Din fericire, a crescut speranța de viață și s-au diversificat modalitățile terapeutice și cele care vizează reabilitarea medicală dar, din nefericire, a crescut numărul pacienților de vârsta a treia care dezvoltă afecțiuni neurodegenerative sau AVC cu deficit motor, iar accidentările sportive și accidentele rutiere sunt din ce în ce mai frecvente și lasă urmări tot mai grave și dificil de recuperat (politraumatisme, comă prelungită etc).

- Cât de costisitoare sunt tratamentele de recuperare pentru pacienți? Unele se pot deconta?

Există posibilitatea ca terapia de recuperare medicală să fie suportată din bugetul Caselor de Asigurări de Sănătate. Dar este pentru o durată de 21 de zile, efectuate anual, după cum prevăd normele contractului cadru semnat între furnizorii de servicii de recuperare medicală și CAS. Furnizorii acestor terapii pot fi, în acest moment, atât unitățile sanitare bugetare, cât și cele private, conform contractelor semnate. Cu referire la sistemul ambulator: pacientul vine singur de acasă și pleacă tot singur la domiciliu. Primește concediu medical, dacă este cazul, pe durata efectuării tratamentului. Terapiile se efectuează și pe durata internării, atâta timp cât pacientul este internat în spitalulul care l-a îngrijit inițial, apoi se pot efectua în continuare dacă pacientul se transferă sau se internează într-o secție de recuperare medicală dedicată acestui tip de reabilitare clinico-funcțională. Pentru spitalele de stat, terapia de reabilitare medicală este acoperită financiar din bugetul CAS. În afara situațiilor prezentate (terapia de reabilitare poate dura luni sau ani), mai există și un interval de timp acoperit financiar de CAS prin contractul pe care CAS îl semnează cu anumite firme agreate și acreditate să furnizeze servicii de recuperare medicală la domiciliu. Dacă toate cele deja prezentate s-au epuizat, terapia de reabilitare se desfășoară pe cheltuiala pacientului, iar costurile diferă, raportat la prețurile practicate de fiecare unitate sanitară, ambulatoriu de specialitate, cabinet medical, clinică în sistem privat, centru de recuperare etc.

- Cât de dăunător este statul pe scaun ore întregi sau sedentarismul?

Menținerea unei poziții timp îndelungat, la care se adaugă și mobilier care nu respectă regulile ergonomice sau stăm noi vicios, picior peste picior, sprijiniți într-o mână, cu trunchiul aplecat înainte sau într-o parte, cu un picior sub noi când stăm pe scaun, fără să asigurăm sprijin pentru cap, antebrațe și picioare la sol, toate acestea duc la instalarea unor dezechilibre musculare, la creșterea tonusului în mod exagerat cu instalarea contracturilor musculare. În final, se instalează insuficiența și ineficiența musculaturii, mai ales paravertebrale.

Apare durerea de spate, lombară, la nivelul cefei și umerilor, care iradiază pe brațe sau pe picioare, apoi apar amețeli, dureri de cap, stare de oboseală exagerată. Constatăm contracția și starea de tensiune musculară, ne mișcăm mai dificil.

Într-un final, se poate instala o suferință la nivelul discului intervertebral care se deshidratează prin presiunea exagerată care se manifestă asupra lui și se poate rupe sau deplasa, generând crize dureroase cu iradiere la nivelul traseelor nervoase (dacă fragmentul de disc sau discul deplasat au atins rădăcina nervoasă).

Sedentarismul predispune la creștere ponderală (studiile arată ca adipocitele generează substanțe proinflamatorii în organism) și la încărcare cu uzura articulară, ceea ce va conduce la instalarea precoce a bolii artrozice și va predispune la accidentări sau incidente prin decondiționarea fizică la efort pe care o asociază.

- Ce exerciții putem face zilnic acasă astfel încât să ne păstrăm o bună mobilitate inclusiv la vârsta a treia?

Exercițiile efectuate la domiciliu reprezintă un antidot față de nemișcare și sedentarism, față de decondiționare fizică la efort și instalarea sindromului anxios depresiv sau a neurodegenerării. Mișcarea este medicament. Investiția este minimă: o minge tip fitball, benzi elastice de diferite culori, o pereche-două de greutăți cu arici (nu neapărat gantere), o pedalieră sau o bicicletă cu scaun (nu cu șa), diferite obiecte mici de ergoterapie (mingi elastice mici, bastoane mici de cauciuc etc.) pentru coordonare și control al efectuării mișcărilor, un baston și o scară a pisicii pe care o montăm pe perete. La fel de valabilă este și varianta fără investiție deosebită: ne cumpărăm doar o saltea de pilates pe care efectuăm o serie de exerciții. Mai putem dansa pe muzică efectuând aceeași mișcare de mai multe ori, ca o repetiție.

- Ce efecte asupra coloanei poate avea folosirea excesivă a tehnologiei moderne - tablete, telefoane mobile?

Statisticile efectuate arată faptul că persoanele care utilizează excesiv dispozitivele oferite de tehnologia modernă (telefoane, tablete, chiar și ceasuri) manifestă un grad de dependență față de acestea. Mai mult, cu cât crește timpul petrecut în compania acestor dispozitive, scade timpul petrecut în familie, cu prietenii, la sala de sport și apare o modificare a tipului de interacțiune socială, profesională, culturală și familială. Și, nu în ultimul rând, au apărut suferințele aflate în legătură cu anumite poziții menținute timp îndelungat, traduse prin modificări de statică posturală de tipul cifozelor, scoliozelor, a hipertoniei sau a scăderii tonusului postural, manifestat prin instalarea discopatiei vertebrale. Dacă, în cazul asimetriilor (vertebrale și a centurilor scapulohumerală și pelvină), durerea și contractura musculară dureroasă domină tabloul clinic, în cazul discopatiilor vertebrale se poate ajunge la hernia de disc cervicală sau lombară cu necesitatea intervenției neurochirurgicale, dacă este afectată și radăcina nervoasă a unui nerv (radiculopatie, neuropatie). De ce să avem dureri lombare, de spate sau în ceafă, amețeli, amorțeli în brate sau de-a lungul piciorului, episoade de blocaj cervical sau lombar și dureri sfâșietoare la orice mișcare sau care nu ne lasă să ne odihnim, când este ușor să prevenim toate acestea?Înotul, aquagimnastica, programele de yoga sau de kinetoterapie ce vizează redresare posturală, tonifierea musculaturii paravertebrale, în concordanță cu cea abdominală pot reprezenta prevenția, dar și antidotul. Și, evident, este de dorit să se limiteze timpul petrecut în compania obiectelor tehnologiei moderne, în poziții sau ipostaze stresante pentru articulațiile și muschii noștri, care ne expun îmbolnăvirilor aparatului locomotor. Să nu devenim roboții roboților noștri!

Loading...
Comenteaza Tipareste Trimite pe: Yahoo! Messenger
Adauga un comentariu »