Ştii cu care dintre urechi poţi detecta mai repede o minciună sau că în copilărie aveai mai multe oase decât la maturitate? Dacă ai curiozitatea să afli şi care sunt motivele pentru care nu trebuie să ţii prea des cure de slăbire, citeşte cele ce urmează!

Curele de slăbire provoacă sterilitate

Obişnuinţa de a ţine cure de slăbire, răspândită în rândul femeilor de azi, duce la sterilitate. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii Institutului Max Plank din Műnchen. Cele mai frecvente tulburări apar în rândul femeilor care urmează cure bazate exclusiv pe alimente vegetale. De asemenea, factori de risc importanţi sunt vârsta tânără a femeii şi numărul de kilograme pierdute într-un timp scurt.

În ceea ce priveşte vârsta, cu cât este mai tânără femeia care recurge la o cură de slăbire, cu atât creşte posibilitatea apariţiei unor tulburări. Problemele de fertilitate au fost explicate prin: maturizarea foliculilor, care stăvilesc ovulaţia, ducând la sterilitate totală, şi perturbările cauzate de insuficienţa de progesterone, care se manifestă asupra ciclului menstrual, mai precis a etapei care începe imediat după ovulaţie şi se termină în ziua dinaintea următoarei menstruaţii.

Te-ar mai putea interesa: 4 greşeli pe care le poţi face când ţii cură de slăbire

Pierdem 4 kilograme de celule moarte într-un an

Deşi nu te-ai gândi că pielea poate fi considerată un organ, ei bine aceasta este cel mai întins organ din tot organismul uman. Celulele ei sunt destul de puternice pentru a proteja corpul, dar se pierd într-un timp foarte scurt, cedând locul altora. 95% din celulele epidermei le produc în mod continuu.

Studiile arată că în fiecare minut se pierd aproximativ 40.000 de celule moarte, adică 4 kilograme de celule în fiecare an. Pielea deţine şi un număr foarte mare de receptori, care variază de la o regiune la alta a pielii. Receptorii pentru rece ajung, astfel, până la un număr de 250.000, în timp ce receptorii pentru cald sunt doar 30.000.

Urechea stângă detectează mai repede minciuna

Când vine vorba să facem diferenţa dintre adevăr şi minciună, pentru fiecare dintre noi este o sarcină grea. La fel a fost şi pentru un grup alcătuit din 24 de bărbaţi şi 24 de femei, participanţi la un studiu comportamental. Aceştia au fost rugaţi să judece adevărul sau falsitatea unor afirmaţii. Le-au ascultat cu fiecare ureche în parte prin intermediul unor telefoane. Afirmaţiile au fost făcute mai întâi de două persoane fără abilităţi actoriceşti, după care de doi actori, un bărbat şi o femeie.

Cei mai mulţi participanţi au recunoscut cu ajutorul urechii stângi mai multe afirmaţii adevărate, spuse îndeosebi de către actori, şi mai multe afirmaţii false pronunţate de persoane obişnuite. De asemenea, au recunoscut mai multe dintre afirmaţiile false făcute de către femei. Explicaţia constă în faptul că există o serie de detalii senzoriale asociate amintirilor false şi celor adevărate care sunt percepute mai bine de urechea stângă. În plus, toţi participanţii la studiu erau dreptaci, ceea ce înseamnă că au centrii auzului plasaţi în emisfera stângă.

Citeşte şi: De ce minţim

Copiii au 90 de oase în plus faţă de adulţi

La naştere, cu toţii avem 350 de oase, dar, odată ajunşi la maturitate, numărăm cu 90 de oase mai puţin. Explicaţia pe care o oferă studiile constă în faptul că unele oase se sudează între ele în procesul de creştere pentru a ne putea ajuta să ducem la îndeplinire diverse activităţi. Mai mult de jumătate din totalul lor se află numai la nivelul membrelor superioare şi inferioare. Pe la vârsta de 20 de ani oasele ating densitatea maximă de ţesut. De aceea, în cazul unei fracturi, tinerii se vor recupera foarte repede.

Partea dreaptă a creierului îmbătrâneşte mai repede

Un grup de pacienţi cu vârste cuprinse între 44 şi 79 de ani a fost pus sub lupă de psihologii Universităţii din Hawaii în sprijinul unui studiu asupra memoriei. Astfel, cercetătorii au ajuns la concluzia că emisfera dreaptă a creierului îmbătrâneşte mai repede decât cea stângă. Studiul a constat în dictarea alternativă cu ajutorul unor căşti a unui şir de cifre la urechea stângă, apoi la cea dreaptă. Pacienţilor li se cerea să memoreze cât mai multe dintre ele.

Cum nervii auditivi funcţionează astfel încât ceea ce auzim cu urechea dreaptă se transmite emisferei cerebrale din stânga şi invers, s-a ajuns la concluzia că acele cifre transmise urechii stângi au fost memorate într-o proporţie mult mai ridicată. Prin urmare, s-a dedus că emisfera dreaptă a creierului uman îmbătrâneşte mai repede decât cea stângă, când, de obicei, scade şi puterea de memorare.

Cât respirăm într-o viaţă?

În fiecare minut, un adult respiră de 12 ori, în fiecare zi de 20.000 de ori, iar într-o viaţă întreagă de 625 de milioane de ori. Sunt recomandate 4-7 respiraţii pe minut, ceea ce presupune o respiraţie mai profundă şi un aport mai crescut de oxigen. În ceea ce priveşte cantitatea de aer pe care o trecem prin plămâni de-a lungul unei zilei, aceasta ajunge până la aproximativ 16 kilograme, echivalentul în greutate a unui copil de patru ani.

80 de litri de lacrimi vărsăm de-a lungul vieţii

La Universitatea din Köln, cercetătorii germani au calculat câte lacrimi varsă un om de-a lungul unei vieţi. Au luat în considerare o speranţă de viaţă de 76 de ani şi au ajuns la o cifră de 80 de litri de lacrimi. Din păcate, nu au reuşit să facă un calcul exact al lacrimilor care provin în urma unei supărări şi al celor vărsate la fericire.