După un episod de răceală sau de gripă, dar şi după expunerea prelungită la diverse chimicale, este posibil să apară bronşita, boală care are multe simptome comune cu infecţiile respiratorii de sezon.

Bronşita reprezintă inflamaţia bronhiilor, căile care duc aerul la plămâni. Există 2 forme de bronşită: acută şi cronică. Cea acută durează mai puţin de 6 săptămâni, fiind declanşată de diverse virusuri care circulă frecvent în acest sezon (coronavirus, rinovirus, virus respirator sinciţial), în 10% din cazuri fiind produsă de bacterii. De asemenea, expunerea la diverse chimicale poate declanşa bronşita acută.

Forma cronică, ce se manifestă de-a lungul mai multor luni sau ani, este produsă, cel mai adesea, de fumat. În aproape 20% din cazuri, bronşita cronică evoluează către BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică). Multe dintre simptomele bronşitei se pot confunda cu cele ale astmului sau pneumoniei. Pentru persoanele fără alte boli asociate, bronşita acută durează 2-3 săptămâni. La cei cu afecţiuni precum astmul, simptomele bronşitei sunt, în general, mai pronunţate. La vârstnici, se poate complica prin pneumonie.

Este bine să fii atent la următoarele simptome specifice bolii!

1. Tusea

Este simptomul predominant al bronşitei. În primele zile, tusea este uscată, fără expectoraţie, dureroasă, pentru ca apoi să devină productivă. Sputa poate fi transparentă, galbenă sau verde ori poate avea firicele mici de sânge. În 20% din cazuri, tusea durează până la o lună.

2. Dificultăţi de respiraţie

Mai ales la persoanele cu teren astmatic, pot surveni dificultăţi respiratorii, gâfâială.

3. Stare generală alterată

Oboseala, starea generală de rău şi slăbiciunea însoţesc deseori bronşita. Când corpul luptă cu o boală, cea mai mare parte a energiei este direcţionată pentru combaterea ei.

4. Respiraţie şuierătoare

Persoanele cu bronşită pot avea senzaţia de lipsă de aer şi respiraţie şuierătoare (wheezing), în cadrul căreia este eliberat un sunet ascuţit. Acest lucru este pus pe seama încărcării bronhiilor, ceea ce duce la reducerea diametrului lor.

5. Febră moderată

Persoanele cu bronşită pot avea febră moderată, care nu depăşeşte 38,5° C. Temperaturile mai mari sunt sugestive pentru pneumonie.

Poate fi nevoie de spirometrie

Pentru stabilirea diagnosticului de bronşită, medicul va asculta plămânii, pentru a determina dacă există respiraţie şuierătoare, dar şi inima (bătăile prea rapide pot arăta că inima nu primeşte suficient oxigen). Medicul poate recomanda şi efectuarea spirometriei, pentru evaluarea funcţiei pulmonare.

Se foloseşte spirometrul, o piesă conectată la un sistem de măsurare a volumului şi fluxului de aer. Persoanei i se cere să respire şi să inspire normal, după care urmează un inspir şi un expir profunde, ţinând buzele lipite strâns de o piesă bucală. O atenţie aparte trebuie acordată bronşitei cronice, care poate duce la apariţia bolilor pulmonare obstructive cronice, ce pot afecta iremediabil plămânii.

În ce constă tratamentul

Când tusea este seacă şi chinuitoare, medicul poate prescrie un antitusiv. În cazul celei productive, este nevoie de medicamente care favorizează expectoraţia (acetilcisteină sau siropuri pe bază de iederă ori pătlagină).

Când se suspectează că este vorba despre bronşită cauzată de bacterii (cu simptome precum febra şi expectoraţiile purulente), se recomandă antibiotice, în urma efectuării unei antibiograme. În bronşita acută sau cronică, poate fi nevoie de bronhodilatatoare, care ajută la uşurarea respiraţiei.

Sfat

Hidratarea corespunzătoare (apă, supe, ceaiuri) ajută la subţierea mucusului din plămâni şi, implicit, la eliminarea mai uşoară a lor.