Câteva schimbări de dietă te-ar putea feri de una dintre principalele cauze de deces din Europa: boala cardiovasculară. Alături de o alimentaţie potrivită, există şi alte măsuri simple pe care le poţi lua pentru a-ţi asigura sănătatea inimii.

Statistici recente ale Societăţii Europene de Cardiologie, legate de frecvenţa bolilor de inimă, au arătat că, în ciuda unei scăderi importante în ultimii 30 de ani, au fost înregistrate la nivel European circa 4 milioane de decese din cauza bolii cardiovasculare. Îngrijorător este faptul că acestea reprezintă aproape jumătate din totalul cauzelor de mortalitate în Europa. Stă în puterea ta să nu intri în aceste statistici, urmând cei cinci paşi esenţiali pentru a avea o inimă sănătoasă!

Alimente de care are nevoie inima

O dietă din care nu lipsesc alimentele care scad nivelul de colesterol „rău” este prima măsură de luat pentru binele inimii. Include-le în meniul zilnic pe acelea care conţin acizi graşi Omega-3, vitaminele A, D şi E, antioxidanţi, fibre: morcovi, fulgi de ovăz, orz, fasole, citrice, mere, pere, prune, sfeclă, napi, anghinare, conopidă, un pumn de nuci, de migdale, de alune sau de fistic, peşte (somon, macrou, ton, hering).

Fibrele îţi asigură şi starea de saţietate, prin urmare mănânci mai puţin. Grăsimile „bune” reduc şi ele nivelul colesterolului şi riscul de apariţie a bolilor de inimă. Se găsesc în somon, nuci, avocado, ulei de măsline.

Fructele si legumele, alimentele bogate în acizi graşi Omega-3, vitaminele C şi E au un rol benefic în diminuarea riscului afecţiunilor de inimă, deoarece limitează producerea de colesterol şi protejează inima şi arterele împotriva instalării aterosclerozei.

Consumul de morcovi are efecte benefice asupra sănătăţii inimii, datorită conţinutului lor de fitonutrienţi cu rol antioxidant: beta-caroten, alfa-caroten, luteină, acid hidroxicinamic, acid ferulic, antocianidine, cianidine sau malvidine. Totodată, potasiul şi fibrele din morcovi reglează nivelul de sodiu din organism şi controlează presiunea sângelui, care atunci când este ridicată poate declanşa hipertensiunea arterială.

Peştele, precum somonul, tonul, macrou sau hering, este bogat în acizi graşi omega-3 care scad nivelul de colesterol rău şi ajută la fluidizarea sângelui, fapt ce poate preîntâmpina formarea cheagurilor de sânge la nivelul creierului. De asemenea, peştele este bogat în proteine, antioxidanţi şi vitamina D care pot favoriza scăderea tensiunii arteriale şi stimula activitatea cardiovasculară.

Seminţele de in au rol cardioprotector, fiind o foarte bună sursă de antioxidanţi, acizi graşi omega-3, dar şi de minerale precum magneziul, cunoscut pentru rolul său benefic în prevenirea bolilor cardiovasculare. De asemenea, seminţele de in au un conţinut bogat de fibre, care odată pătrunse în organism, ne ajută să reducem absorbţia de colesterol din alimente. Conţinutul de acizi graşi omega-3 face din in şi un foarte bun antiinflamator, stimulând eliminarea grăsimilor oxidate şi a toxinelor din organism.

Mai puţină sare

O cantitate mare de sare în dietă îţi creşte tensiunea arterială şi vulnerabilitatea în faţa unui atac de cord. Dacă ai peste 40 de ani sau dacă suferi deja de hipertensiune, redu cât mai mult posibil consumul zilnic de sare. Folosind o solniţă cu sită deasă, care te va opri să scapi prea multă sare. Pentru a da gust preparatelor culinare, foloseşte mai bine condimente cum sunt piperul, usturoiul, ceapa, ghimbirul. Ele intensifică procesele metabolice şi ard caloriile.

Mişcarea, obligatorie pentru o inimă sănătoasă

Măcar de 3 ori pe săptămână, obişnuieşte-te să faci 30 de minute de exerciţii fizice. Dacă n-ai timp sau bani pentru a merge la o sală de sport, poţi face mişcare la tine acasă. În timp ce priveşti programul tău preferat de la televizor poţi face gimnastică. Renunţă la transportul în comun şi mergi pe jos o jumătate de oră. Aşa îţi normalizezi tensiunea arterială, scapi de stres şi ai mai multă energie.

Evită stresul prelungit

Tensiunile interioare provocate de treburile de zi cu zi sau de diverse supărări te predispun la boli de inimă, pentru că îţi cresc tensiunea arterială, comprimă vasele de sânge, perturbă mecanismul de refacere al organismului şi îngreunează activitatea inimii. Liniştea ta mental contează enorm. Petrece mai mult timp cu amicii, relaxează-te, roagă-te, găseşte pasiuni care-ţi fac plăcere.

Ştiai că...
...boala cardiovasculară (BCV) este cauzată în principal de arterioscleroză, o afecţiune care blochează arterele ce alimentează cu oxigen şi substanţe nutritive inima şi creierul? Afecţiuni precum diabetul zaharat pot şi ele spori riscul de

O băutură care-ţi protejează inima

Şi băuturile bogate în fibre, precum berea, atunci când este consumată moderat, ar putea avea un efect protector la nivel cardiovascular, mai ales dacă sunt integrate într-un stil de viaţă sănătos. Berea conţine polifenoli cu proprietăţi antioxidante şi ajută la stimularea circulaţiei sângelui. În plus, datorită ingredientelor sale naturale, este o foarte bună sursă de magneziu şi potasiu, iar prin conţinutul de antioxidanţi şi fibre solubile poate contribui la creşterea nivelului de colesterol bun (HDL).

Bine de ştiut!

Studii internaţionale arată că un consum de aproximativ 660 ml de bere pe zi este asociat cu un risc de incidenţă a bolii cardiovasculare cu 25% mai scăzut comparativ cu abstinenţii. Studiile în rândul populaţiei pe subiecţi cu hipertensiune au arătat că un consum de alcool de până la 660 ml de bere pe zi poate scădea riscul relativ de BCV cu până la 40%.


Sfatul specialistului

Corina-Aurelia Zugravu, Preşedinte al Centrului de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie

„Deşi există mai mulţi factori care pot influenţa apariţia afecţiunilor cardiovasculare, inclusiv factori genetici, stilul de viaţă pe care îl adoptăm joacă un rol extrem de important. Sedentarismul, o dietă nesănătoasă şi neechilibrată pot accelera riscul de boli cardiovasculare. De aceea, este important să adoptăm o dietă echilibrată, care să conţină toate componentele alimentare esenţiale: proteine, lipide şi glucide.”